marți, 6 noiembrie 2018

De la un parinte catre alti parinti

Cand am fost invitata sa vorbesc la conferinta SĂNĂTATEA COPIILOR NOȘTRI, am fost foarte bucuroasa. In calitate de parinte care pune mare accent pe sanatatea copilului (de fapt, pe sanatate in general!), a avea ocazia sa vorbesc in fata altor parinti, sa impart cu ei din informatiile acumulate, sa facem schimb de experienta, constituie o mare realizare.
Sigur ca am fost emotionata: intotdeauna ma emotioneaza ideea ca pot aduce ceva nou (in bine) in mentalitatea oamenilor, ceva care sa le fie folositor lor si celor din jurul lor. Dar am respirat adanc si mi-am facut intrarea. 
Buna seara, dragilor. 
Ma bucur sa va vad aici, in numar atat de mare. Ma bucur sa vad ca exista un interes atat de mare pentru tema acestei seri. In primul rand vreau sa va spun ca am aflu in fata voastra, egala cu voi, parinte. Unul la fel ca voi. Care a facut si lucruri bune, dar a si gresit cu copilul. Care a invatat din greseli si inca mai invata. Nici unul dintre noi nu este perfect, important este sa incercam sa facem cat mai bine lucrurile, astfel incat sa avem copii sanatosi.
Se vorbeste adesea despre 


educarea copilului pentru a capata obicieiuri sanatoase 


in ceea ce priveste masa/mancarea. Despre deprinderile alimentare corecte. De fapt despre ce este vorba. Haideti sa vedeti ce simplu este sa evitam cateva erori. Cele mai des intalnite.
Sa ne imaginam ca suntem la locul de joaca, in parc. Vedem copii care alearga, se joaca, se cocoata, chiue, adica fix ce este indicat sa faca un copil in parc. Nu vi s-a intamplat sa observati ca, uneori, pe urmele unuia dintre copiii acestia, este un adult care-i indeasa mancare pe gat??" Hai, inca o gura! Hai, si pe-asta si gata". Tocmai ati fost martori la unul dintre cele mai proaste obicieuri alimentare. Sa alergi dupa copil cu mancarea este complet gresit! Intai de toate pentru ca incalci regula nr : masa se ia stand pe loc, in tihna, asezat, lasandu-ti simturile sa se bucure de mancare. Apoi, tine cont ca acel copil probabil ca habar nu are ce-a mancat.(in caz ca s-a prins ca a mancat, caci, de fapt, el se juca!!).  In plus, el nu mananca pentru ca vrea el, ci pt ca vrea adultul care-l hraneste. Ce ziceti de asta? O fi corect? Dragii mei, locul de joaca este pentru joaca!!! 

Sa ne mai amintitm ceva. Cati sunt hraniti sau lasati sa manance la tv/tableta/etc. Si asta nu doar la restaurante -unde deja pe mine ma ingrijoreaza frecventa copiilor cu gadgeturi. Ci si acasa. In masina. Credeti, sincer, ca acel copil simte gustul mancarii? Credeti ca a inteles ce-a mancat? Faceti testul de mai sus si cu el. Veti avea o surpriza. El este atent la imagine, la ce vede, nu la gust, nu la masa. In plus va asocia (cand va creste) statul la tv/computer/etc cu gustarici langa el. Ghiciti ce se va intampla mai departe?? Separati lucrurile. Masa nu se ia in fata unui ecran!



Alta situatie. Cat de des ati auzit "daca nu mananci asta ACUM!, nu-ti dau jucaria x/ nu iesim afara/ nu te las la tv/ nu/ nu/ nu?" Mbon. Eu am auzit foarte des. Stiti ce va invata acel copil: sa manance pentru o recompensa. Nu neaparat pentru ca ii place ce mananca sau ii este foame. Iar tu, ca adult, ai fi incantat sa fii pus sa mananci ceva ce nu ai chef sau nu-ti place ca sa primesti ceva la schimb? Sunt sigura ca nu!! Atunci, haideti sa nu le facem nici lor asta!! Mancarea se consuma de dragul gustului/de foame/etc, dar sigur NU pentru o recompensa!

Bunicii. Cel mai des, dar nu exclusiv, au o replica: “farfuria se lasa goala, altfel nu te ridici de la masa." Aveti idee cati copii obezi la 4-5 ani am vazut. Si nu cati am vazut eu, ci care este procentul de copii obezi in Romania. V-ar speria, va sigur. Si nu e vorba de aspect, ci de posibile viitoare afectiuni de sanatate. De aspect, insa, va fi vorba cand dragalasii lor colegi/colege le vor spune ca sunt grasi. Pentru ca, mai devreme sau mai tarziu, li se va spune asta. In caz ca vi se pare ca toti copii sunt niste ingerasi, cred ca inca nu sunteti parinti de copii care merg la scoala. Asadar sansa ca un copil grasun-gras-obez sa dezvolte si probleme de comportament, adaptare in grup este mare.

Nu obligati copiii sa termine ce e in farfurie. Aveti macar putina incredere ca ei stiu cat le trebuie. Simt. Organismul nostru este o masinarie bine pusa la punct. Simte ce-i trebuie si isi ia ce ii trebuie. Cantitativ, cel putin! Nu obligati copii sa goleasca farfuira cand ei spun "nu mai pot"!


V-am dat doar cateva situatii, pe care sunt convinsa ca toti le-am intalnit. Nu e grav nici daca le-ati facut, caci oricand ele pot fi oprite, ele pot fi schimbate. De aceea suntem acum impreuna, sa invatam. Si , daca tot am spus ca putem invata, m-as opri si pe alt subiect fierbinte.

Alimente sanatoase si cateva metode prin care poate fi determinat un copil sa le consume


In ziua de azi, cand magazinele abunda in produse care de care mai frumos ambalate si mai apetisante; cand internetul geme de informatii, este tot mai greu sa faci alegeri alimentare corecte.

Insa sunt cateva idei care apar tot mai des, in orice carte/discurs despre nutritie. Despre cum sa inveti un copil sa aleaga sanatos. 
Ati observat ca un copil, pana cand nu gusta zaharul, nu cere dulce chiar daca il mananci in fata lui (ceea ce nu te-as sfatui sa faci!). Nu stie gustul. Nu a aflat ce reactie provoaca in el. Dar, dupa ce-a aflat-o, il va cere. Si, daca nu veti fi atenti, va cere tot mai mult, tot mai des. 
Nu ar fi mai bine sa invete, macar la inceput, ca dulcele este in fructe?(de exemplu) Stiti ca zaharul, de multe ori necesarul pentru o zi, se poate lua doar din fructe? Stiti cat de dulci sunt curmalele sau smochinele? Stiti ce aport de vitamine aduc in organism aceste minunatii dulci? In  opozitie, stiti ce aduce zaharul? Nimic. Nimic bun. Iti da energie pe moment, apoi te lasa mai fara vlaga ca inainte. E ca atunci cand se termina brusc bateriile la o jucarie, a trecut efectul, gata, esti down. 


Gusturile se formeaza. Puteti alege sa faceti prajituri in casa (stiti ca nu e nevoie sa le indulciti neaparat cu zahar, da?). Puteti alege sa consume produse dulci, dar sanatoase.

arhiva personala
O data prins gustul lor, le va prefera pe ele. Chiar si cand va ajunge la cele cu zahar in ele sau la cele procesate (pentru ca, da, cum spuneam, cand ajunge la gradinita are varianta fie sa stea nemancat, fie sa consume ce se mananca acolo)

Atrageti copilul in bucatarie, faceti lucuri cu el. Lasati-l sa experimenteze gusturi. Sa aleaga. Ajutati-l sa aleaga corect. Depinde de voi. Nu-l obligati! Dar testati-l cu cat mai multe. 

Mai tarziu, cand nu va mai depinde de voi, daca exista o baza formata acum, veti vedea ca isi va aminti de ea. Va tine cont de ea. 

M-am oprit mai ales la dulce, pentru ca zaharul este unul dintre cele mai combatute alimente actuale.

Dar putem sa mentionam un aliment pe care toti copiii il consuma cu drag. Ce copil nu vrea paste. Yeeei!!! Si daca in loc de pastele albe, clasicele paste albe, testati gustul pentru paste integrale. Formele sunt atargatoare, cu sosul lor favorit sigur le vor adora. Noi alergam adesea "viermisorii" sau prindem melcii prin farfurie.

Copiii, de cele mai multe ori, vor sa guste ce mananci tu. Ce bei tu. Un smoothie cu fructe in care adaugi seminte de chia. Semintele de chia sunt cunoscute mai ales pentru aportul de fibre. Stiti la ce sunt bune fibrele, da? Ajuta in situatia unei digestii mai lente, iar noi stim cati copii se cam lupta cu asta.


Si pentru ca a venit vorba de digestie mai lenta. Cel mai bun remediu este MISCAREA! Copilaria inseamna miscare, joaca, fuga, descoperire, multe tampenii facute, genunchi juliti (doamnelor mame si doamnelor bunici, relaxati-va!! Juliturile fac cruste care cad. Pot lasa semne, dar sunt misto si ele, peste ani!)


Copilaria este despre tavalit prin frunze, despre facut oameni de zapada, despre sarit in valuri. Despre alergat pisici sau porumbei. Copilaria este despre ras, joaca. 

Despre mine, despre tine. Care, chiar daca nu te mai simti copil, candva ai fost.
Nu-i asa ca n-ai uitat?

HAIDETI sa-i lasam sa fie copii, iar noi sa incercam macar sa facem ce stim si putem mai bine pentru a-i creste sanatosi!

Articol scris pentru SuperBlog2018, proba 14

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Si deodata...

Ati vazut Apocalypto ? E din 2006. L-am vazut atunci, cu sufletul la gura. Am dat de el, intr-una dintre noptile trecute, la un post tv. Si...