duminică, 30 octombrie 2016

Asa da toamna

Ei,da,cu soarele asta in ochi si cu maldarele de frunze multicolore m-as putea imprieteni cu toamna asta.
Am renuntat la Salonul Auto pentru domnia sa Soarele. Cat de misto poate sa fie afara!!!!

Am ascultat Brown eyed girls..pe repeat pana cand a venit fi-miu si mi-a oprit telefonul "cantacios". Mi-a recomandat sa ascult si altceva caci incepe sa il doara capul daca o mai aude o data! Bine..mai intai a vrut sa danseze si el cu mine..asa ca s-a lasat cu hlizeala si cu stropit cu apa..

E momentul sa mai beau o cafea..si sa incep sa impachetez diverse. DE data asta sa fie pe muzica alora de la INXS. SI cu ce alceva as putea incepe..daca nu cu Beautiful girl? ☺

P.s.
De multe ma pot lipsi..multe pot sa imi fie luate si ma pot obisnui sa traiesc fara ele..numai muzica daca mi-ar fi interzisa as muri lent pe dinauntru.

O duminica.

Probabil ultima dimineata de duminica aici... Intr-un fel o sa imi fie dor de cartierul asta, de obloanele din lemn cu care faceam noapte in miezul zilei, de porumbeii care isi tot depuneau oua prin jardinierele balconului (chiar daca nu voi uita cum era sa mor cand am venit din Costinesti dupa 5zile si am inteles ca aveam un pui decedat intr-una dintre ele..Stiti ce parfum de roze emana un animalut mic mort si ramas in soare cateva zile? Stiti in cate bucati se rupe cand il iei-icnind desigur- ca sa il arunci? Nu stiti, nu?😀). De vecinul Vasile, din vila din fata noastra, cel care nu are tv,ceas,internet,masina de spalat.. (nu ma intrebati cum de am primit toate aceste informatii..😀). De catelul Lucky, latratorul si de copii neiubitorul.. De bradul asta din fata geamului meu..si de ceilalti multi copaci mari care umbresc cartierul vara..
Oh..da..si de cele 10-15 minute cat faceam pana la munca. Sigur si de ele imi va fi dor!!!

Bine ca e casa unei prietene si vom putea sa mai venim pe aici cand vom vrea..cand ne va vrea..☺

9 luni. 9 luni de cand sunt aici.

Multumesc, Ruxandroooo!

Ah.. Are sens sa spun ca imi va fi dor de vara? Ca vara asta..din vara asta nu am inteles nimic..mai nimic..Poate de aceea ma uitam la vacante prin tari cu vreme mai prietenoasa prin ianuarie..asa..cam de ziua mea. 😜

Bonus..doi grasi cu care m-am privit in ochi cat imi beam cafeaua ☺



luni, 24 octombrie 2016

Timp

Stiu ca e un cliseu, dar totusi..imi explica cineva si mie unde se duce timpul cand se duce???

Ziua de azi..24 octombrie..luni..imi va ramane lipita de suflet. Baietelului meu, pe care il iubesc de mor (chiar si cand se cearta cu mine ca un om mare..ceea ce ma scoate maxim din zona de confort😀), i se misca primul dinte.
La 4 ani si nici 11 luni..i se misca primul dinte!!!!

Bai...bai,domnule timp!! Ho! Mai usor. Ia-ma mai usor!!!
Bai..eu nu eram pregatita pentru asta!
Desi i-am tot citit carti pe subiect, desi am tot vorbit cu el si am incercat sa il pregatesc..eu pe mine nu m-am pregatit deloc pt asta.
El rade...il hatana cu limba,cu degetul..vrea sa manance un mar tare ca sa ii cada, cum a facut zana Floriana (e una dintre cartile pe subiectul asta).. El e pregatit. Din nou..el e mai pregatit decat mine. Sa piarda un dinte. Sa mai creasca putin..


vineri, 21 octombrie 2016

Cum sarbatoresc o luna..

Bine..hai sa rad de ce mi se intampla pana nu o iau complet razna...
Desi ..jur ca imi vine sa scriu pe un perete "loc de dat cu capul" si sa ma dau cu capul de el pana ma calmez 😀. O ajuta??
So..
Andrei are "guturai comun". Serios,asa scrie pe reteta. Am inceput distractia numita aerosoli. Fluimucil si respisun. Are un mare nume chestia asta si inteleg ca fix asta trebuie sa faca: sa fluidizeze secretiile care nu doresc sa o faca singure. Azi am fost la medicul de familie. L-a vazut, s-au distrat ca baietii ei doi..mi-a zis sa il duc linistita luni la gradi, caci oricum toti sunt paliti de viroze reale..nu asa..gluma asta pe care o are el. Tipul e un super relaxat, rocker adevarat cu care am dat nas in nas la multe concerte. Mi-a scria reteta,mi-a dat si aviz de intrare in colectivitate. Pai..de ce nu?
Ma declar depasita... admit asta.
Dar luni il duc. Oricum luni e de acomodare,adica stam vreo cateva ore..el in clasa,eu prin zona..
Si oricum cu aerosolii stiu ca il pun inapoi pe linia de plutire, in weekedn.

Bon.
Casa. Mda..ar fi ea gata spre finalul saptamanii ce vine, DAR (oh,da,acest dar...) mai au de montat-fixat mobile, unele nici nu sunt cumparate...
Daca va intrebati cine va fixa mobile/tablouri/staff like that..baiatul care renoveaza. Foarte ok a fost. Iar acum el s-a oferit caci "pai, doamna,cum sa va las cu ele demontate si dvs ce sa faceti cu ele asa?".  Pai,da,chiar asa.. ☺

Acum..bomboana de pe coliva. Sau cireasa de pe tort,cum vreti..
Prin 2014 am fost vaduvita 😀de carnetul auto. Neacordare de prioritate pietoni. Minunat. Pentru ca dovada imi expira fix cu o zi inainte sa plecam in vacanta..am fost sfatuita (chiar si de un nene politist de la Udriste) sa fac contestatie ca sa imi iau permisul inapoi. Am vorbit cu un prieten avocat (multumesc domnule ☺) si mi-a scris minunatia. Am depus-o..am dua la politie nr inregistrare plangere..mi-au dat carnetul. Era iulie 2014. Sigur ca al meu prieten mi-a zis de atunci "blondo, stim amandoi ca va veni decizia ca tb sa il dai inapoi fix cand vei avea mai mare nevoie de el".. Ne-am hlizit amandoi si asta a fost. Fiind un om care ma stie de peste 15 ani..stia si cam cum mi se intampla mie lucrurile...
Bon. Prima hartie ca am pierdut procesul a venit in ..decembrie 2014. Ah,well,fix cand urma sa inceapa Andrei gradi..nu..nu il dau. Vorbesc iar cu sagetatorul avocat, gaseste o solutie. Contestam. Pai sa contestam, zic.
Trec lunile...abia in decembrie 2015 se stabileste procesul. Nu oricand ci pe 3 decembrie, de ziua lui Andrei.. zi pe care oricum jumatate am pierdut-o ca sa inmatriculez masina cea noua..apoi era petrecerea juniorului.. Evident il pierd prin neprezentare. 😐
Hihihi..hahaha..cand o sa vina acasa scrisoarea de amor de la tribunal..pai..nu se stie..
Si astept...
Si astept..
Si vine 2016..
Si vand casa aia...
Si vine minunata data de 21 oct 2016.. azi. Azi fix o luna semnam contractul pentru noua casa. Pe 21 septembrie. Cum puteam eu sa sarbatoresc aceasta luna??!!! Ah..well..cu un telefon de la noua proprietarea a garsonierei. Carw ma anunta ca am primit un plic de la Tribunal.
ACEL plic.
Cea mai frumoasa si incredibila scrisoare de amor din cei 42 de anisori ai mei 😀
...
Am lesinat. Mi-am dat doua palme peste ochi..si am revenit din lumea lesinatilor in cea reala.  Am intrebat (traiasca WhatsApp-ul ) si am aflat ca am 15 zile..termen de predare a permisului.
Ah..well..pe bune??!!??
Este perfect nasol..daca pot spune asa.
Deci nu,frate,nu acum. Nu acuuuummm!!!!

Are careva xanax in casa sa imi dea si mie? Sau ceva ierburi ilegale? Ceva care sa ma trimita urgent intr-o lume roz plina de norisori pufosi???? Am mare nevoie!!!!😁😀😁
..
Asa ca..acum rad ca proasta..
Ca,nah,ce as putea face altceva???
..
Serios..nu mai am energie sa ma enervez si, zau, nici nu mi-ar folosi la nimic!!
Sunt intr-o mare si adanca buda. Si..nici macar nu e goala, daca ma intelegeti..
..
..
Ma intreba o doamna ..zilele trecute..daca nu mi-e greu cu tot ce fac asa..by myself..
Mă gandeam..
Ba da, sigur ca mi-e greu. Uneori al naibii de greu. Dar cred ca ma salveaza stilul asta al meu..de a trage cu dintii de mine, de a gasi mereu motivatii acolo unde altii ar fi renuntat demult, de rade in hohote de cele mai de cacat lucruri atunci cand ele binevoiesc sa ma loveasca direct in zambetul meu larg.
Aceasta convingere ca nimic, dar NIMIC!!!, pe lumea asta nu se intampla degeaba. Ca e ceva..o lectie..ceva..ce avem de invatat din orice ni se intampla..
Si mai e ceva. Rasul. Rasul sanatos, din tot sufletul...capacitatea de a nu lua/ a nu te lua foarte in serios nici macar atunci cand dai cu dintii de asfalt.
Caci..sincer...pana la urma nu ni se da decat atat cat putem duce.. nimic mai mult. Sigur ca,uneori,poate ca nu suntem dispusi sa aflam "cat putem duce". Dar cine sta sa intrebe asta? Si apoi..cand le primesti asa..japjap..una dupa alta..mai ai de ales?!?!
Cat ma mai tine abordarea asta..sunt salvata. 😊
Si..va spun drept..sper sa ma tina pana la totala senilizare. Atunci..oricum nu va mai conta!! 😛

Asadar..ca sa iau,totusi,partea buna din toate:
Andreiul are ceva ce va trece rapid si care nu ne impiedica sa ne vedem de planuri.
Casa arata tot mai bine si in foarte scurt timp ne vom muta.
Cu carnetul..nah,macar o sa il am de sarbatori.. Desigur daca il predau la timp.. NU il voi avea fix cand ne mutam, dar..o sa ma imprietenesc si eu cu oamenii in metrou😈

miercuri, 19 octombrie 2016

Dorinte versus putinte

Este 4.30 am. Asta se intampla cand adorm la ora mica..adica pana in 23. Daca adorm la 1..2, tot 5 maxim 6 ore dorm. As putea sa incep sa cred ca am un ceas cu cuc in cap, ceas care incepe sa strige dupa aceste ore se somn..
Desigur va trece si asta..caci presupun ca e vorba de excitarea nervoasa a ultimelor saptamani..
Usor usor se aseaza toate. E drept ca pentru mine, care sunt mai degraba omul deciziilor rapide decat al celor indelung gandite si rumegate, ritmul lor de asezare este ceva mai lent decat dorintele mele. Dar,nah, astea sunt pt mine lectii de rabdare si autocontrol. Si de "femeie,nu poti tine in frau intamplarile,dar te poti bucura de ele in ritmul in care vin ele."

Daca e sa ma gandesc mai bine..din momentul in care am ramas insarcinata asta a fost cea mai mare lectie pe care o tot invat. A rabdarii. A acceptarii ca lucrurile (de multe ori unele foarte importante) nu depind de mine. Ca am doar senzatia ca le "stapanesc"-fara a o face in mod real.
A trebuit sa astept -cu inima ghem- sa aflu daca sarcina nu s-a oprit din evolutie. (Pt ca luasem antibiotic fara sa stiu ca sunt insarcinata).
A trebuit sa astept sa vina saptamana in care puteam face amniocenteza. Apoi a trebuit sa astept sa aflu rezultatul ei.
A trebuit sa accept ca sunt consemnata la pat, inchisa in casa, daca nu vreau sa nasc mult prea devreme. (Pentru cineva atat de activ ca mine si asta a fost o mare piatra de hotar.)
Apoi..intr'o buna dimineata de sambata, cu o luna jumatate inainte de termen,a trebuit sa accept ca..ah,well,domnisorul vrea sa se nasca.
A trebuit sa astept si sa accept, dupa nastere, ca am se stat in spital mai mult decat imi doream. Si am stat. Mult pese cele 3 zile pe care imi imaginam eu (la inceput de sarcina) ca le voi  sta.
A trebuit sa astept sa incep diversificarea alimentara a lui Andrei ca sa dea semne ca se termina cu nenorocitul de reflux gastro esofagian, pe care il avea. (Nici acum nu uit cate tricouri schimbam pe zi si eu si tatal lui, caci zbura laptele din fiul nostru ca la nebuni.. Am imaginea vesnicelor masini de spalat pline..si a sarmelor pline.. Aia a fost o perioada horror)
Sa astept sa mai creasca putin ca sa iasa din etapa pocnesc cu veselie tot ce prin. Sa iasa din etapa mami e numai buna de muscat..de nu puteam pune o fusta sau un pantalon scurt pe mine din motive de vanatai rotunde pe mine..
...
Si mai am.. multe.
Iar acum..in ultimele luni..sa astept sa vand o garsoniera si apoi sa astept sa gasesc in timp util un apartament. Sa astept aprobari de credit,notari,acte... Apoi..acum..sa astept finalul acestei renovari.
Oh,da,pentru mine cea care vrea azi!! nu maine,caci maine e prea departe..😀 toate astea sunt lectii grele.
Materia asta..daca se facea la scoala..m-ar fi adus in pragul repetentiei. 😛


marți, 18 octombrie 2016

O Luna mare si stramba

Nu e inca plina, dar se indreapta catre plina. Momentan arata ca si cum a fost pupata apasat pe un obraz si zambeste stramb, poate surprinsa. Sau..ca si cum tocmai si-a luat un pumn in falca. Depinde ce parte a paharului alegi sa vezi. Intotdeauna depinde de asta..
Nu o pot surprinde cu camera telefonului in toata frumusetea ei, asa cum nu pot surprinde nici timidele ciripeli de (probabil vrabii), care se aud acum..aici.
E aproape 7am, am o maaare cafea neagra- care ma asteapta cuminte, niste ganduri usor adormite, niste unghii aproape mov obtinute ieri dupa vreo doua ore de bibileli la manichiurista (nici eu nu stiu cum am rezistat atat..),nelipsita tigara(mda..nu ma mandresc).. Sa zicem ca sunt gata de o noua zi.

Iar primul gand al diminetii asteia a fost ca, daca ar fi sa ma gandesc care e cel mai misto cadou primit in viata asta (in afara de fi-miu..care e cel mai cel? fara discutii) sunt oamenii din jur. Un mic buchet (caci nu e foarte mare) de prieteni. Nu stiu daca am facut si eu ceva ca sa ii merit..insa stiu ca e misto sa fii suportat asa cum esti. Mai ales cand nu intotdeauna esti cea mai simpatica persoana din lume.

Cam atat sunt capabila la ora asta. ☺
Am de trezit un copil pe care sa il duc la exudatul ala cerut pt inscrierea la gradi.. Hai sa vedem ce mai aduce ziua asta..

Intre timp..

duminică, 16 octombrie 2016

Moment poetic 😀

Mi se urca in brate ca sa imi bage in gura o piesa de lego.. Romantism maxim. Eu il mai tin in brate,doar ca se zbate sa scape..
Feminina,ii bag un repros subtil cica "hai,mai,Andrei,tie nu ti-e dor de o imbratisrae?".
Ba da..zice el scapand..dar ma sufoci asa ca mai usor cu imbratisarile..

Ah,well,poezia mea duminicala!!! 😁😀

sâmbătă, 15 octombrie 2016

O zi

De cand am vandut garsoniera viata mea a luat-o usor razna.. Sunt intr-o permanenta cursa si,desi stiu ca unele lucruri nu depind de mine, tot am tendinta sa trag de ele..de mine..
Mananc pe fuga,gatesc doar chestii care se pot face la cuptor sau cu minim de munca, pentru ca in timp ce alea se fac singure mai fac inca nshpe lucruri. Noptile mele sunt tot mai scurte si visele tot mai dubioase..
Mi-am tras de toate limitele cu putinta,le-am intins ca pe elastic si tot ce pot spera este sa nu ma plesneasca drept in fata..
Nu e prima oara in viata mea cand fac asta, sunt Capricorn care duce pana la capatul capatului tot ce si-a propus sa faca.. Dar de data asta am facut asta mult prea curand dupa ce tocmai mai fortasem niste limite cu mutatul din martie. Pentru ca,desi atunci m-am mutat in mai putin de 24 ore de la momentul deciziei..usor si roz nu a fost.

Ah..well..in contextul asta..sa ma anunte si bona ca ma lasa cu curu in balta cam cu o saptamana inainte de a fi gata apartamentul..e cam prea mult chiar si pentru mine. Dar..de schimbat nu poti schimba oamenii..nici nu ii poti face sa se tina de cuvant..asa ca.. Atunci cand am aflat mi s-a facut atat de lehamite si atat de dezamagita am fost cum nu pot spune. Habar nu am ce voi face cu Andrei in saptamana aia. El va incepe gradinita la una de langa noua casa..asadar cand ne mutam. Nu,nu imi propun sa trag si mai si de mine si sa il duc acolo de unde stau acum..caci acolo e sud..iar eu stau si lucrez fix in nord..
Nici macar nu caut -acum- o solutie. O sa imi vina vreo idee la momentul ala..caci sunt,totusi,fata desteapta 😀. Doar foarte..dar foarte obosita.

...
Ma cam vait in ultima vreme..nu??
Mda..cred ca seara asta nu e cea mai buna a mea..
Am umblat pana la 16  (dar macar cu folos!), de la 17 am stat cu A si cu inca un pusti..amandoi atomici,amandoi nedormiti.. Am stat doar vreo doua ore, dar a fost destul pentru o zi ca asta..

Asa ca..acum ca e liniste in casa si juniorul doarme rapus...mai aberez putin pe aici apoi ma duc sa imi bag muzica la maxim in casti. Sa imi iau drogul care va sa zica...


Asta nu imi place deloc!

Bon. Alegerea gresiei si faiantei m-a pus in cur!!! Gata,asta e prea mult. Abia astept sa inchei partea asta (sper ca azi vor fi ultimele drumuri) pentru ca nu mai vreau sa caut asa ceva. Vreau nivelul urmator 😀
Nu gasesc nimic sa imi placa atat de mult incat sa si cumpar. Sau gasesc, dar cele mai scumpe chestii, pe care le-as cumpara pt o casa nu pt un apartament de doua camere.. 
Cu toata "consultanta" primita..io tot nu ma pot decide. Ma simt ca atunci cand merg la cumparat toale,caci si la alea fac la fel 😨

Azi o sa iau ceva. Nu stiu ce,dar stiu ca nu mai suport sa ma holbez la panouri cu gresie si faianta. Gataaaaa!!!!!
Asa ca..atunci cand ne veti vizita sa nu cumva sa comentati ceva despre astea doua caci nu o sa suport.😀
Hai..pa. Ma asteapta prietena care va sta cu cei doi copii azi (al ei si al meu).
Si..desigur..panourile nesfarsite de placi..la care sa ma holbez cu privirea usor tampa..

vineri, 14 octombrie 2016

Braila, blue eyes si cafea la 6am

Cafea cu lapte si o inca noapte afara.
Ceva aruncat aruncat rapid la facut,in cuptor,plan de mic dejun pentru doi (cand se ba trezi al doilea)..si intrebarea mea pentru mine: oare de cand am devenit eu asa de functionala dimineata???
(Desi...daca imi amintesc ca ieri m-am trezit la 9fara ceva...)

Vis lung..Braila. Eu plimbandu-ma pe o strada al carei nume nu il mai stiu acum. Era candva un cinematograf pe ea, Central se numea (inca o mai fi??). Eram singura plimbareata,nici urma de altcineva ..pana cand au inceput sa apara niste oameni. Baieti, initial am crezut ca aunt copii mai mari, apoi am realizat ca sunt barbati in devenire.. Treceau cate doi, cate trei, in liniste, fara sa isi vorbeasca. Ma gandeam ca e ciudat, pustanii de varsta asta sunt galagiosi adesea.. Iar ei erau seriosi, incruntati, concentrati. Si singurele zgomote,care rupeau linistea in bucati mici,erau incaltatarile lor pe asfalt si niste zgomote ca atunci cand incarci pusca.. Asta mi-a atras atentia si, uitandu-ma mai bine,am vazut ca aveau arme pe umar. M-am gandit oare de-a ce se joaca?? -mai ales cand am vazut ca se lasau pe vine si isi potriveau armele.. Doi cate doi..umplusera strada.. NU stiu cum sau ce m-a facut sa inteleg ca erau..soldati rusi. (@@&&!!??!!) Si ca invadau orasul MEU!!
In continuare doar eu si ei pe strazi..eu si frica mea tot mai puternica. Am vrut sa sun acasa, acasa fiind la casa din Braila. Nu aici. Stiu ca imi spuneam sa o sun pe mama sa o anunt sa nu iasa din casa..
Ma lipisem de un zid cu ochii pe ei si simteam cum picioarele mele refuza sa se miste..ma gandam..ah,uite,sunt moarta de frica si patesc ce am patit atunci pe munte cand picioarele mele refuzau sa ma asculte..
Si totusi, am plecat. Am luat-o la pas rapid, pe Caragiale..
Din pamant a aparut un..popa.. Fugea. Strada devenise un labirint ca alea de la locurile de joaca,un labirint din tufisuri frumoa aranjate. Ha,parca suntem in videoclipul ala..ma gandeam eu..al carei piese e oare.. NU imi aminteam.
Popa..tot fugea.. Si apoi am auzit tropaituri de bocanci in urma mea. Multe tropaituri. Zgomot metalic. Strigate. Doi rusi au trecut in goana dupa preot.. ala fugea de ii falfaia sutana pe el.. Apoi am auzit o impucatura. Mi-a inghetat sangele in vene. Si dupa ea..liniste de mormant. Apoi pasi care se intorceau. Am pus-o, m-am gandit. Unul dintre soldati s-a oprit in fata mea..si-a dua pusca la ochi..Mama,ce ochi albastri si misto are asta..ma gandeam eu. Apoi am inceput sa zambesc -mai intai- si am transformat zambetul in ras in hohote.. nu ma puteam opri caci ma gandeam ca am luat-o razna daca,in timp ce ala tocmai se pregatea sa ma impuste eu nu eram in stare sa ma gandesc decat "mama ca ochi misto are". Omul a fost intai mirat..apoi a zambit larg..apoi a ras si el..si mi-a facut semn sa o sterg.
Ceea ce am si facut.
Numai ca..in timp ce plecam ..mi-am dat seama ca redevenisem mica. Nu copil,dar nici anii actuali nu ii aveam. Eram adolescenta..si asta ma faceam sa ma intreb daca nu cumva am trecut printr-o poarta a timpului..

.....
Daca as cauta pe net semnificatia viselor..daca as cauta in Freud interpretarea..credeti ca m-as speria???!!! 😂😁

Ah,lasati,mai bine nu..
Mama,ce ochi si ce privire avea soldatul ala... 😁😀

Hai buna dimineata si voua.

marți, 11 octombrie 2016

Termopane si iubiti

Mesterii cu termopanele s-au lasat asteptati azi. Doua ore peste maximul anuntat de ei. In mod miraculos nu m-am enervat..desi mi s-au decalat toate,iar pe unele a trebuit sa le scot complet din schema.. Anyway..finally am si geamuri. Minunat.
Cautat/vizitat gradinita. Placut. Cred ca adjudecat.
Tras o tura si pana la Medsana..

Acasa..una bucata copil odihnit..m-a preluat de proaspata. Asa ca m-am inviorat. Iar. Cred ca o sa adorm in timp ce ii fac baie in seara asta, sper sa se descurce singur de la un punct incolo..
Discutie serioasa mama-fiu.
-cred ca am gasit gradinita pt tine.
-cum se cheama?
Ii spun. Ii traduc.
-bine..si cam ce o sa invat acolo?
Ii insir niste chestii care stiu ca il pasioneaza. Si engleza.
-pai eu deja stiu engleza. Iubitzi.
-???? Iubitzi ce ? Pe cine?
-nuuuuu...am zis iubici
???nu inteleg, Andrei!
-mai,mami!!! Beach adica plaja. You bici...
-!!!???@@&&!!!??
-adica imi place la plaja...

Am fugit din camera pretextand ca fierb pastele..ca sa rad cu lacrimi...
Apoi am lamurit cum e cu youbiciul asta!!!
Cred ca trebuie sa controlez serios la ce desene se uita!!!


Matinal

Aseara,cand adormeam,ploua. Acum o ora,cand m-am trezit (adica la 6), ploua. Inca ploua. M-am uitat pe geam sa vad daca mai exista orasul sau a disparut sub ape. Toate sunt la locul lor: bradul din fata ferestrei de la bucatarie (da..am un maaare brad), bancile din curtea vilei, pana si masina mea e tot acolo.. Drept e ca-i ceva mai curata. Buna si ploaia asta la ceva..macar pe afara sa o spele daca inauntru inca mai poarta nisip de mare.. 😀
Bon. Acum,ca m-am linistit vazand ca nimic nu e altfel,sa ma apuc de gatit zic! Pana nu se aud niste pasi lipaind pe hol si o voce mica anuntand ca gata,mami,e lumina si e vremea sa ne trezim. Ha! Uite ca m-am trezit si eu -in sfarsit!!- inaintea ta,mai,copile.
...
Daca ma gandesc bine..zgomotul asta de apa curgand pe table de acoperisuri..imi place. Traficul nu o sa imi placa ..mai ales ca azi ma asteapta drumuri destule. Dar,nah,nu le poti avea pe toate. 😉

Hai..buna dimineata. Care este 😀

LE:
Talpile s-au auzit la 7.15... Si vocea "mami,cat face 2 plus 3?". Mama refuza sa faca adunari cu el,caci este usor speriata de viteza cu care prinde si asta, asa ca vocea a adunat singura si a concluzionat ca face 5. Oare viseaza adunari?? Eu nu mai stiu ce visam la anii lui, dar noaptea asta am visat ..tramvaie. Pe care le tot luam in directii gresite. Si le tot schimbam. Epuizant vis!!! 😀

duminică, 9 octombrie 2016

Nocturne de insomniaca in devenire :)

Notate pentru mine, ca pe un servetel:
- niciodata sa nu mai merg in Dedeman in weekend. Horror. Mai rau ca in malluri 😨
-lasa,naibii,tigarile astea ..sau macar fa ceva cu numarul lor, caci a crescut ingrijorator..
-nu mai incerca sa citesti pana nu se termina nebunia cu mutatul..oricum nu esti atenta la ce citesti..
-inlocuieste cu alt canal pe cel la care te uiti acum.. Fine living este el. Mai ales la vanatorii de case. De cateva luni bune am dependenta de el. In ultima vreme ma intreb de ce nu am mai pus ceva bani a.i. in locul apartamentului achizitionat sa imi iau o casuta pe o insula..
-nu mai trage de tine in toate partile. Nu mai avea asa mari asteptari de la tine. Esti doar una..la naiba..chiar nu le poti face pe toate perfect. Pur si simplu.

P.s.
Ma tenteaza sa plecam intr-o vacanta scurta..mica..macar 3 zile. Hm..cum ar fi..sa las muncitorii in casa si sa dau bir cu fugitii cateva zile? Cred ca nu ar fi rau..😀

vineri, 7 octombrie 2016

Hai cu renovarea..

As fi in stare sa stau ore in sir..nenumatate ore..in magazine gen Dedeman sau Ikea. As fi in stare si sa toc orice (ORICE!!!) suma de bani in ele. Jur ca nu pot petrece atata timp nici macar la shoppingul de haine sau pantofi!!! La astea imi pierd repede rabdarea. 😆

Am indraznit sa ajung -azi- la apartament. Incepe sa arate si el a apartament :) .
Acum 15 ani ..fix pe vremea asta eram in renovare... abia imi cumparasem garsoniera si o renovam...
Sunt stari pe care mi le aduc aminte..si le traiesc fix ca atunci.. Si cea mai ea e asta de maxima incantare cand vad cum incepe sa arate.. Si mai e si cea de nerabdare sa fiu ACASA.
Cand m-am mutat la garso aveam doar o saltea si doua geamantane. Dar aveam o spuma de baie si un halat alb de baie..si o sticla de vin. N-am vrut oameni roata..asa ca prima seara a fost a mea cu mine si cu baia mea cu spuma si cu paharul meu de vin rosu. Si a fost minunat. Abia zilele de dupa am facut si petrecerea de casa noua cu prietenii. (Care au stat in picioare sau pe jos pe parchetul meu cel nou si minunat :)...)
Ei,bine,am sticla de vin..una anume..am paharele cu picior..am spuma de baie...
Astept casa. Si visez. De data asta cu ochii deschisi.
Moooamaa..cat visez!!!
Ceea ce va doresc si voua. Adicatelea sa visati. In vis aveti voie orice..oriunde..oricum.. stiati?:)



joi, 6 octombrie 2016

Padam..

Daca va spun ca toata noaptea trecuta am visat cazi,calorifere,wc uri,lavoare, t-ul de la nu stiu ce teava si altele asemenea..cred ca intelegeti ce e prin viata mea..
Pozitiv si cu simtul umorului inca nepierdut..sa stiti ca ma ofer ca ajutor de nadejde daca va apuca vreo dorinta de renovare majora.. Daca va grabiti,caci imi promit mie insami sa mi le sterg din cap in max 3 saptamani.
Iar cine mi se stie prieten sa imi dea doua dupa ceafa daca in viata asta ma mai aude vreodata spunand ca vreau sa renovez apartament. De la zero. Total.

O parte din neuronii mei (oricum usor obositi) au decedat in saptamana asta. Alta parte agonizeaza. Si totusi mai vad unii vioi si zambareti..ceea ce..orisicat :)

Daca vreti sa va imaginati cam cum arata viata mea..priviti niste rufe prin hubloul masinii de spalat,cand e reglata pe maxim de rotatii. Ah? Ce? E prea plastica imaginea??! Pai da..zau..ce va asteptati sa mai pot debita in conditiile date???

Si totusi...vad luminita..asa ca..uneori ma surprind zambind, aparent fara motiv. Ceea ce ma face sa spun..asa..concluziv..bai,ori sunt happy..ori ma senilizez.

Revin cand ma lamuresc cum stau.
In rest suntem bine:))

eu. eu. eu.

Ma puteti citi si pe blogul nou, mai exact aici . Nimic schimbat, doar inca o casa. Deh, imi place sa am mai multe 😊😉