Salina in Bucuresti

De vreo doi ani imi tot propun sa merg cu Andrei la Salina de la Slanic Prahova. Nu e departe, noi am tot avut drumuri catre Mihaela, la Breaza, asadar ar fi fost in drumul nostru...totusi..nu am ajuns la salina niciodata. Mi-am gasit mereu scuze, ca nu mai stiu drumul, ca se ajunge greu, ca ocolesc, ca daca nu-i place ce fac eu cu el acolo, ca liftul ala e vechi si coboara prea mult (desi, parca, nici nu se mai coboara cu el de cand a cazut in gol??)..Diverse. Scuze.
Stiu de la mamici ai caror copii au probleme cu virozele respiratorii ca e benefic. Stiu ca si pentru mine, care am o sinuzita nesuferita, ar fi fost bine. Si totusi...

Ei, bine, aseara m-am mobilizat si am mers cu el la salina. Nu, nu va imaginati ca dupa munca, la ora 18, am pus Andreiul in masina si ne-am dus pana la Slanic Prahova. Chiar asa de mult nu m-am mobilizat:))). Am cautat pe net, stiam ca exista si in Bucuresti, am gasit niste variante, am ales una care mi s-a parut mai buna si mai de incredere. Am vorbit inainte, am pus nshpe intrebari, am primit raspunsuri, am primit multe detaliii si-am zis, well, why not?
Probabil in mobilizarea asta a mea si-a adus aportul si faptul ca de vreo doua nopti l-am vazut ca a inceput sa respire mai greu, sa sforaie chiar...plus ca-i aud si niste scretii, undeva "in spatele" nasului si-n gat....el fiind genul de copil caruia, cand raceste, nu-i curge nasul.. Din fericire raceste rar.

Asa am ajuns la Palatul Copiilor. Unde functioneaza o Salina de suprafata, mai exact este o camera capitonata cu sare (adusa le Slanic) plus un aparat care trimite aerosoli salini in incapere. Ei spun ca o sedinta de 45 minute echivaleaza cu 6 ore petrecute in Salina Slanic.Nu stiu daca este asa, dar ce stiu, in urma sedintei de aseara, este asa:
1. Vom mai merge. Clar. Andrei s-a jucat si i-a placut. I-am si citit. (exista niste lazi cu jucarii, cateva carti, mai erau si 2-3 copii)
2. Eu am simtit de cand eram inauntru cum mi se desfunda sinusurile. Cum respir mai ok.
3. Este un loc placut, civilizat, nu e mare, dar este suficient pentru cele 45 minute.
4. Aseara Andrei n-a mai sforait dupa adormire.

Ce consider eu ca sunt minusuri: poate ca era bine sa fie ceva mai multe carti pentru copii. De fapt mai mult de 3, cate am gasit eu. Poate ca era bine sa fie, asa cum spun in descriere si ceva carti de colorat sau planse sau ceva de genul. Astea lipseau cu desavarsire. Eu stiu ca, probabil, tot copiii care au trecut pe acolo le-au colorat sau poate chiar distrus, dar..se pot printa, cu costuri aproape zero, de pe internet. Adica nu e mare greutate, iar asa cred ca ar fi si mai bine. Am de gand sa intreb daca sunt interesati de donare de carti-jucarii. Caci avem destule pe care nu le ami utilizam, acasa, am putea sa mai ducem acolo. Desigur, daca nu cumva vor spune ca primesc doar noi, ceea ce mi s -ar parea usor hilar, dar nimic nu ma mai mira:).
Mai este un minus, dupa mine, se tine destul de mult la pastrarea unui "low volume" al copiilor. Ok, inteleg ca acolo se desfasoara tot felul de activitati/cluburi, dar cei care au facut acel loc ar fi bine sa-si asume ca niste copii la joaca..daca sunt baieti si au masinute..vor chiui cat ii tin plamanii. Iar asta e un semn bun, inseamna ca se simt bvine, ca vor mai dori, ca isi pastreaza clientii. Caci un copil care vrea sa mai mearga isi va convinge parintele sa dea banii acolo, mai usor decat orice super oferta a lor.:))

Dpdv costuri, le puteti vedea pe siteul lor. La fel si programul.
Ei spun ca ideal ar fi sa faci 20 sedinte consecutive. Eu cred ca asta e valabil pt cei care chiar au probleme respiratorii, altfel..cred ca e usor exagerat.
Cat despre ce vom face noi..daca Andrei va mai vrea, vom merge si vineri, apoi...ma gandesc sa fac un abonament de 20 sedinte. Poate fi folosit tot anul, oricand, iar copilul poate sa vina cu orice adult (adica si cu bona, in cazul nostru)


Daca ati fost si in alta salina de suprafata de aici, ori daca aveti de impartasit opinii, va astept cu ele.

vine toamna, bine-mi pare...

Nu, nu au inceput sa-mi placa ploile si vremea urata si frigul...
Dar toamna aduce si beneficii pentru noi, in situatia data.

De cand nu mai merge la gradi am tot cautat diverse cluburi-locuri cu activitati- unde sa mergem sau sa mearga, astfel incat sa compensam absenta din grupul de copii. Noi incercasem (initial) sa-l pastram conectat cu copiii in mijlocul carora mersese, cu grupa lui, am incercat sa discutam cu directoarea gradinitei despre posibilitatea ca Andrei sa mearga cu un fel de frecventa redusa la gradi, astfel incat sa participe la activitatile din aer liber (care erau majoritare pe vara), acolo unde medical i se permitea, dar (DIN PACATE) nu am reusit sa avem nici macar o intalnire fata in fata, pentru aceasta discutie. Am dedus, pana la urma, ca totul se reduce la aspectele finaciare, desi va imaginati ca nici noi nu doream sa-l ducem gratis la gradi. Credeam ca pentru un copil cu o problema de sanatate de care gradinita nu este deloc straina (caci pana la urma, hai sa spunem lucrurilor pe nume!, infectia de acolo a luat-o!) va exista flexibilitate si bunavointa. Din punctul meu de vedere nu a existat, m-a dezamagit maxim atitudinea doamnei, cand voi avea ocazia voi spune si direct acest lucru precum si alte lucruri care au ramas cumva, neinchise in acest "parteneriat". Anyway...
Ne-am descurcat altfel...respectiv in vara asta nu prea am ratat evenimentele de prin parcuri, cata vreme cand aveau loc eram in Bucuresti. Am fost si la teatru in aer liber, ba la Insula Copiilor, ba in Kiseleff, ba in Cismigiu; ba chiar si in spatiu inchis- la Tapusele cu Dragul meu Apolodor. Unele iesiri-evenimente au fost mai reusite, altele mai putin reusite...unele au fost pe bani multi, altele pe gratis, altele pe bani mai putini...

Am descoperit ca e destul de dificil sa gasesc ateliere sau activitati care chiar sa-l intereseze pe Andrei, potrivite nu doar vasrtei ci si zonelor lui de interes. In vara. Ei, dar iata ca acum, ca vine toamna, incepem sa avem oferta mai buna-mare.
Tocmai am cititi pe blogul  Bogdanei ca Teatrul Tandarica isi incepe stagiunea 2015-2016 la Grand Cinema & More, deja am in vedere cateva spectacole la care vreau sa mergem..
Pe 3 Octombrie Lumea Lui Momo deschide iarasi seria de ateliere...Ei sunt si la 2 pasi de noi, asa ca nu putem sa lipsim, deja ne-am inscris.
Vad ca si la Opera Comica pentru copii sunt ceva spectacole, deocamdata optez pentru a nu merge la Fetita cu chibrituri :), poate la Munchhausen Stapanul minciunilor vom merge candva..
Acusica vine octombrie si reincep si spectacolele circului Globus.

Desigur, vom merge in trei la Muppets Show, pe 17 noiembrie, la Sala Palatului.

Si..destul de posibil sa continuam cu FTK.  Stiu ca am promis postare separata despre cum si ce-a fost. Voi reveni cu ea, dar vreau sa stiti ca eu una n-am mai gasit vreunii care sa faca ce fac ei. Si nu, nu-s platita ca sa scriu asta, ba chiar am fost usor dezamagita de niste faze dupa acea lectie demo la care a mers Andrei. Dar...mai acord o sansa.. Caci eu cred ca ei fac bine ce fac, cel putin pt copiii ceva mai maricei (nu stiu la grupele pana in 3 ani cum e). Si-n orice caz, cum spuneam, nu prea ai cu cine sa-i compari pe piata. (Daca stiti voi si pe altii, please, let me know! Pe bune!)

Iar pe zona sport...probabil va fi inot, sa vedem cand-unde... Posibil sa incercam si Escalada la SEMA Parc, poate si patinoarul din Afi(pana se deschide Cismigiul)...


P.S.
Acum...va rog sa nu va imaginati ca noi asta facem toata ziua...ca o sa taram copilul la toate cele, ca suntem genul ala de parinti care-si duc copilul la tot felul de activitati de bietul copil nu mai stie ce-i aia "joaca libera". Nuuuuuu...Nici gand...Din contra: joaca libera si colindatul parcurilor/strazilor va ramane ocupatia noastra de baza:))). Cat ne va permite vremea....Cine ne stie isi aduce aminte ca noi ieseam si la sub 0 grade in parc. (va amintit pozele de pe FB, cu mine si Andrei singurii din parcul plin de zapada..??)

• 
  

ce-am mai facut noi, in imagini

De vorbe mult nu prea am vreme, notez doar ca este o perioada super misto si cu schimbari spectaculoase dpdv crestere-cooperare-intelegere and staff like that...
Cum vara a venit, stam mai mult afara decat in casa. Peste tot. Parcuri- Opera, Kisselef, Cismigiu, Floreasca, Izvor, Herastrau, Icoanei.. Locuri de joaca in aer liber- Insula Copiilor, ori Ferma Animalelor- Pantelimon.. Manifestari pt copii in aer liober- am "bifat" multe in weekednul cu 1iunie, caci au fost multe de vazut-aflat...Uneori, seara, cu prietenul lui, Matei, si cu fratele lui, in spatele sau in fata blocului. Mai nou cu trontineta. In cei 3 ani jumatate la nimic nu s-a bucurat atat de mult ca la trotineta aceasta. La nimic.
Asadar, intr-o ordine oarecare, caci nu mai tin minte cronologia evenimentelor...
Am mers la Bookfest...

mare incantare, achizitii serioase de carti (desigur cu activitati si cu numere si cu litere, dar si de citit..) si nu numai..

Am fost in parcul Izvor, la plimbare cu moto...

la plimbare cu poneiul...

dupa care, cel mai bine merge o inghetata, share-uita ..

Am fost si la Ferma Animalelor, intai si-ntai la animale, caci d-aia am mers..

s-a dat pe trambulina aia imensaaaaa si a bantuit prin locurile de joaca 9fie vroba intre noi, aflate intr-un super hiper mega soare..)

si, desigur, a calarit un ponei. O poneita, mai exact, caci se numeste Steluta! :)

Am mai fost pe la tot felul de activitati, piese de teatru, catarari pe la jocuri gonflabile in weekendul prelungit cu ziua copilului.. pe la Insula Copiilor..prin Cismigiu..prin Icoanei..
(avertisment: urmeaza 2 foto cu o calitate proasta foto-datorata camerei telefonului meu..)

Este atras in continuare de muzica, a si cantat alaturi de multi alti copilasi

Am alergat desculti prin iarba si ne-am iubit tot in iarba prin parcul Operei (Venus)

Pe astea si multe altele le-am tot facut noi. Si mai facem. In fiecare zi, in fiecare seara, in fiecare weekend. Zile pline. Zile frumoase. Uneori obositoare pentru mine, dar mereu frumoase.
Sper sa mai apuc sa va mai scriu in vara asta :) :)

Magic Happy English

V-am spus ca-s pusa pe recomandari...Iar asta de-o s-o fac este una pe care demult doream sa o mentionez, numai ca am tot amanat pana ..Nah, pana azi! :)
Imi zice Ruxi (o prietena) intr-o zi daca stiu de revista aia cu pix care citeste in engleza. Aaaa...what??..nu, nu stiam.. Mi-a explicat care-i smenul cu ele, cum functioneaza...eu am inteles doar 20% -fiind genul care pana nu vad/pipai/etc..nu prea inteleg chestiile astea tehnice:)). Am luat numarul care era atunci la vanzare. Parca 3. Doar ca-mi lipsea esentialul, adica nr 2, adica ala cu pixul magic (piesa de rezistenta) care citeste singur revista.
Si..iata ca pana la urma reusesc sa fac rost si de nr 2.
Pixul asta destept chiar e destept. Citeste fiecare numar al revistei, intr-o engleza curata si corecta, asadar copilul nu va invata pronuntia eventual defectuoasa a parintelui (a se citit a mea...). In plus este super usor de folosit, iar revista este full de chestii atractive. Ea este pt copii ceva mai mari decat era Andrei cand am inceput sa adunam numerele ei...dar asta nu inseamna ca n-a invatat cuvinte din ea. Car, train, small. big, etc-etc..sunt doar unele dintre ele. Jucandu-se cu pixul pe figurile-cuvintele-desenele din reviste...N-are rabdare sa faca ceea ce ar face un copil de..sa zicem 4 ani. Poate 4 jumate? Dar asa, in joaca lui, le prinde foarte rapid.
Are puseuri de drag fata de revista (in care la prima ora a diminetii cere pixul si "revista cu uratei") alternate cu perioade in care o uita cu desavarsire.

Eu sunt incantata de ele. Si stiu ca in maxim un an isi vor dovedi utilitatea mult mai mult decat acum. Subliniez, si acum le vrea. Doar ca deocamdata pe astea nu le-am lasat la el pe rafturi, in camera, caci n-as avea chef sa strice pixul ala si sa regret..Asa ca, ele stand in alta parte, nevazandu-le, nici nu isi aminteste mereu de ele...

Iata cum arata unul dintre numere...Ultimul.

Cum va spuneam..happy me ca am prietene care au facut copiii inaintea mea si ma pun la curent cu tot felul de gaselnite din astea:)

Recomandare carte cadou. Povesti din Padurea Muzicala.

Hai ca a trecut si petrecerea de firma cu "black dress and mask", v-oi lasa niste foto daca o sa vreti..curand..:).

Va spuneam la un moment dat despre cartile pe care noi le-am descoperit de curand, cele cu spiridusii compozitori din Padurea Muzicala. Spun "noi le-am descoperit acum", pt ca am inteles ca ele sunt aparute de ceva ani, acum doar readuse la vanzare. Cu pret super ok: 6.5 Ron carte si cd. (pe adevarul online sunt 16.99ron) sunt de la Adevarul, eu le-am gasit aproape pe toate in InMedio, drept e ca s-au dat ca painea calda, in cateva ore... (am un Inmedio la radacina cladirii de birouri, de aici am luat inca ceva foarte misto "Magic Happy English"-o sa va povestesc si despre ele)

Asadar, cateva cuvinte despre Povesti din Padurea Muzicala scrise de Cristina Andone. Sunt 8 povesti/carti, minunat ilustrate, povestile sunt frumoase si au si mesaj educativ. Fiecare carte dintre primele 7, se opreste asupra unui Spiridus Compozitor, toti 7 traiesc in acelasi loc, desigur in Padurea Muzicala, fiecare dintre ei are prieten foarte bun si apropait cate un animalut. Animalutul se potriveste, evident, cu caracterul spiridusului/cu muzica lui. Iepurele Alegreto al lui Mozart este vesel si zglobiu tot timpul;  veverita Vivi este roscata ca Vivaldi si capricioasa cam ca el; leul este desigur al l;ui Beethoven; samdp. Pe langa asta au si cd cu selectie din muzica respectivului compozitorului. Eu am fost fascinata de ele cand mi-a spus o colega despre ce este vroba. Am si rasfoit una (ele se vand in tipla, asadar nu le puteti vedea la magazin) si tare mi-a placut. M-am gandit ca s-ar putea sa fie cam prea devreme pentru unele detalii din povesti, dar per total am fost sigura ca o sa-i placa. Si nu m-am inselat. De Mos Nicolae a primit primele doua dintre ele, Vivaldi si cele patru anotimpuri si Mozart si curcubeul fermecat. Pe celelalteleinca nu i le-am dat, caci mai e si Craciunul si Sf Stefan...In plus, nu-s genul de carti de citit la gramada, asa ca am preferat sa primeasca asa, cate 2, ca sa poata sa prinda si esenta din ele.. Din pacate a 9-a carte, cea cu Povestea de Craciun n-am mai gasit-o..:( Era bine daca o aveam pt Carciun, dar..asta e...merge si fara ea.
Sigur ca n-a reactionat la ele ca la o carte cu Cars:), dar a fost curios, a vrut sa le deschidem, apoi am citit o prima poveste din prima carte..dupa cateva ore am citit-o si pe-a doua..dupa cateva zile deja cititm cate-o carte intreaga la culcare. Am ascultat si cd-urile, dar nu pot spune ca pe vreunul cap-coada, ceea ce mi se pare absolut normal:) Daca-o fi sa-i placa mzuica clasica, o afla el mai tarziu si-o sa le asculte cand o avea chef.
Mi se pare misto ca poti introduce un pici in lumea muzicii clasice in acest mod. Cu povestioare haioase, cu mesaj, cu multe lucururi de invatat. Lui Andrei i-a fost mai usor sa invete anotimpurile si ordinea lor cu Vivaldi. Sa inteleaga mai bine ce se intampla in fiecare dintre ele, pt ca aici Vivaldi le poreclise in mod haios: Dus- pt Toamna, Cuptor -pt Vara si Frigider- pt Iarna. L-au amuzat si dialogurile cu veverita Vivi, iar eu am incercat sa-i subliniez si mesajul din povestea cu concursul lui Vivi "nu conteaza daca nu iesi primul, e amuzant sa participi" si "oricine a pierdut cateva concursuri in viata lui, pana si Vivaldi"..In plus, veverita asta, ca sa poata participa a trebuit sa se culce devreme si sa manance sanatos:))..asa ca..dupa cum va spuneam..gasiti multe mesaje faine de transmis copiilor vostri. Daca sunt mai mari, cu atat mai bine. Daca deja va luptati cu sistemul de invatatmant (asta cu nshpe concursui si medalii) povestea asta cu Vivi e chiar utila!

Daca Vivaldi isi invata lectia de la zanele anotimpuri si ne invata pe noi sa iubim anotimurile pt ca fiecare este frumos in felul lui...ei, bine, Mozart este spiridusul care ne invata ca intr-o lume alb-negru si fara soare, culorile aduse de curcubeul muzical a fac mult mai frumoasa; ca un zambet sau rasul cuiva face ca soarele sa straluceasca din nou; ca este usor sa faci bine sau sa faci oamenii (in carte animalutele) sa zambeasca si sa uite tristetea.

Urmatoarele pe lista, adica ce va primi de Craciun, sunt Chopin si balada sunetelor de ploaie

si Ceaikovski si dansul notelor de argint.

Iar eu de-abia astept sa le citim si sa ascultam si cate ceva de pe cd...
Nu vreau sa insist pe partea cu cd-urile, cel putin deocamdata. Cat vrea sa asculte-atat asculta. Depinde mult de moodul in care este, ceea ce mi se pare absolut normal! Nici eu ca adult nua sculpt oricand si-n orice stare muzica clasica. Asa ca muzica lor o las sa curga cumva..pe fundal..in timp ce noi facem "chestii" prin camera. (adica diverse) Din cand in cand il vad ca se opreste atent la "ceva"ce aude pe cd..o bucata care-i atrage atentia..Alteori ii mai spun eu, din senin si fara sa il intrerup din ce face, i-auzi niste viori (sau ce se-aude acolo) si el se opreste, asculta, apoi se intoarce la ce face. Chiar e destul.

Sper ca v-am dat o idee pentru un cadou frumos. Sper si sa le mai gasiti pe undeva, de la mine din Inmedio au disparut ..le tot astept (caci au zis ca le mai aduc...), dar ..cine stie pana cand..:)


p.s.
Ii sunt profund recunoscatoare Roxanei, colega mea care mi-a spus de ele. E bine sa ai mamici cu prunci mai mari in jurul tau:).

Invatam jucandu-ne. Capitolul 1

Citind postarea Dianei (nu sora-mea, e doar coincidenta de nume) mi-am dat seama ca, din cand in cand, mai faceam si eu cate-o recapitulare la capitolul "cum /cu ce ne mai jucam". 

N-am mai facut de ceva vreme, din lipsa de timp, dar si din cauza ca viteza lui de a fce lucruri depaseste cu mult posibilitatile mele de a nota tot...

Insa acum m-am decis si cu aceasta sciere voi deschide "seria" celor care se refera la jocuri/jucarii/activitati/chestii achizitionate de copil de-a lungul timpului...Poate ca si alti parinti vor gasi utilitatea acestor "articole"- caci in ele o sa ma exprim si despre jucariile cu care-am luat teapa (in sensul ca n-au prezentat interes/utilitate). Nu-i un adevar general valabil, este experienta noastra, nu toti copiii sunt la fel...asa ca...vedeti voi ce mi se pare sau nu de luat in seama...

Eu cred ca e important sa vezi ce-i place copilului si daca ai norocul sa posede o pasiune pentru ceva apoi poti fructifica pasiunea aia la maxim si prin ea multe lucruri poate sa invete. Nu-l pui tu sa invete ceva, o face el pentru ca asa are chef, invata prin joaca...iar eu cred ca la 1-2-3 ani asa invata cel mai bine!!! Si..u know what??..e si gratis!!! :))

Sa vedeti cum ne-a ajutat pe noi dragul asta al lui de masini...

Stiti deja ca avem un copil care e lesinat dupa masini. Cei care ne citesc mai demult stiu si ca pasiunea asta s-a manifestat foarte devreme. Si nu ma refer doar la masinile de jucarie, ci la masinile de pe strada...alea reale..parcate sau in mers, mari sau mici, mai noi sau mai vechi...

Asadar...data fiind pasiunea lui pentru masini, la 1 an si cateva luni(vreo 4, cred) deja incepuse sa stie culorile de baza. Pentru ca drumul spre parc trece pe langa un luuuung sir de masini parcate si pentru ca le arata in continuu, am inceput sa-i spun culorile... Asa a ajuns , in prima faza, sa stie de masina "aba, neagrrra, catica (atunci asa spunea portocaliu :P), ohu (asta era rosu), gaben, ghi (griul de atunci), ede (verde), badu (asa spunea atunci albastru). Apoi am continuat cu "subtilitati", astfel incat a ajuns sa stie si de loz(roz,da!) si de mov si de bej si de culoare mai inchisa-sau mai deschisa....plus ca le pronunta bine pe toate. 

Apoi, tot de la masini, a venit faza in care am inceput..in joaca..sa-i spunem marcile. Imi amintesc si acum ca primii care i-au zis o marca de masina au fost bunicul si Diana: eram la Opera...dupa ce i s-a spus o singura data deja o recunostea...asa ca am continuat :). Prima recunoscuta a fost Peugeot (initial in zicea Jo:P)-era usor s-o tina minte caci avea leul ca sigla si pe el il recunostea instant. Apoi Opelul- la care cand a vazut fulgerul a zis "fuger-poaie" si l-a asociat si cu FulgerMcQueen si a retinut si pe asta. Au urmat Dacia..iar in iarna deja le stia pe toate pe care le stiam si eu:)). Hatzsu- e cea mai greu de tinut minte si de pronuntat (Daihatsu). Nici Citoren nu-i iese prea bine: Sien. 

Acum daca n-au sigla pe ele, le vede capecele de la roti si tot le recunoaste... Iar daca, printr-o minune, e vreuna care nici asta nu mai are si nu stie ce e, ma intreaba "Tze-i asta?" si ma duce de mana, in spatele masinii, caci stie ca acolo putem sa citim ce marca este...

Apoi...tot datorita iubirii lui maxime pentru masini... a pornit si faza cu literele/numerele. A doua "obsesie" a lui. Caci a venit momentul cand nu-l mai satisfacea ca stie marca si culoarea, si s-a dus la numere unde incepuse sa "citeasca" (hkfdjfosufoeri-cam asa le citea:P). Asa ca...ne-am apucat sa-i citim si numerele/literele ....

Si uite-asa ne stie toata strada cand iesim in parc, caci declama marca masinii, culoarea, se opreste si la numere (pe care le citeste din dreapta spre stanga:P). Dupa care completeaza cu "mudalaaa, jegoasa...ihhh"  -daca e cazul si "nu pune mana". Sau "culatzica, buuna...pun mana" daca e in stare rezonabila. 

So..cum va spuneam cea mai utila si educativa activitate din viata noastra asta a fost. Intre 1 an si catvea luni si..pana-n ziele noastre:) Caci si acum le pipaie, mangaie, iubeste (doar va spuneam acum cateva zile ce fel mai imbratiseaza cate una).

Bun, tot de la ele a invatat si ce-i aia pana de cauciuc, sigla, steag, cum se spala, care-i volanul, ce-s stergatoarele, ect-etc.. D-astea..de zi cu zi:)

Pasiunea/obsesia numarul doi. Literele/numerele.

Cartea extrem de utila si pe care o iubeste si-n prezent:

Plus cateva luni de iubire maxima pentru un puzzle cu litere. (asta era prin casa de prin vara, dar il dosisem pe undeva caci atunci nu facea nimic altceva decat sa-l arunce prin toata casa, asa ca..l-am pus la sertar..o vreme).

In octombrie-noiembrie stia toate literele. NU ALFABETUL (retineti, nu le stie ordinea asadar!!) ci doar recunostea "poza" literei-numarului, iar la litere asocia si cuvintele care incep cu litera respectiva. Si uite-asa a invatat si o gramajoara de cuvinte noi!

Asta la 1 an si 10 luni. La doi ani deja ne "teroriza" cu litere nonstop...mergeam pe strada si striga ce vedea scris pe pereti, sigle de banci, hainele copiilor din parc (daaa.....ati citit bine!) panouri publicitare-etc-etc..

I-am alimentat si noi pasiunea asta..asa ca Mos Craciun a venit cu cee ce si-a dorit: litere si cifre. (bine..el a venit si cu altele, dar deocamdata vorbim de litere). De baie, de data asta...

plus magneti de frigider-evident litere&numere. Cele din urma au reusit sa determine una bucata de copil super activ sa mai stea si locului cat i se face un piure/un suc..etc :))

Buun...sa trecem la puzzleuri. De prin toamna-iarna au aparut si astea.

Cel cu litere este super misto, dar e si o mica problema cu el, imaginea asociata de sub litera este in engleza. Am incercat sa-i spun si cuvantul in engleza, dar n-am insistat...le aseaza bine oricum (probabil memoria vizuala e perfecta si a "pozat" asezarea lor..). In prezent pe astea le face (pe toate de mai sus) cam in...2 minute... Asa ca, au fost foarte utile, a invatat sa potriveasca formele la locul lor, dar acum le-a cam "fumat"... Raman la locul lor, pe raft, le mai ia cand are chef, dar le termina repede-repede.

Mai nou au aparut si din alea cu "imbraca ursuletul" sau "imbraca fetita"...

plus cele de genul acestuia:

Ele sunt mai noi asa ca nu le face chiar atat de repede...

Buuuun...

Acum, ce ne-a mai placut si am folosit si mai folosim. Tabla de la Ikea si creta. Am scris, am desenat. Noi si el, deopotriva. Si culorile lavabile de la Noriel. (astea au fost primele, acum suntem la al treilea set)

Prin desen a capatat primele notiuni despre familie (ii desena bona pe Andrei, pe mama, pe tata, pe bunicul, pe matusa Diana, pe matusa Marika..la mare...in masina..in vacanta..in parc..etc-etc). Incet-incet si-a dat drumul si la "desenat". Sincer eu cred ca i le-am luat prea devreme (la un an jumate' deja le avea, in prima faza a si gustat dintr-un varf, se manjea tot pe degete...dar in toamna deja tragea linii si mazgalea de mama focului de unul singur). In legea lui. La fel si cu creta pe tabla. Eu consider ca "desenatul" asta al lui l-a ajutat sa-si dezvolte imaginatia...sa-i dea drumul sa zboare libera: in timp ce "coloreaza" iti si explica ce-a produs acolo: ba o masina, ba un tren, ba o fetita, ba un avion...de toate, ce mai!!

Daca la inceput culorile stateau pe un raft la care nu ajungea si i le dadeam doar "controlat", acum ele sunt impreuna cu foile, la indemana lui. Le ia cand vrea, isi ia foile si deseneaza. NU a desenat pe pereti, uneori ii scapa -din greseala- cate-o linie pe cuvertura sau pe covor, dar se sterg/spala foarte usor si ii explicam ca desenam pe hartie..asa ca peretii/obiectele au scapat nepictate. (deocamdata??)

De vreo luna avem si vopsea din aia de poti picta cu palmele, dar si pensula... Deocamdata e in perioada de acomodare cu ele, plus ca..recunosc..i le dau rar caci spal si la copil si la toate cele destul de mult dupa ce incheiem "atelierul de pictura". In plus, vad ca-l deranjeaza ca e murdar pe maini:)) si se acomodeaza greu sa stea asa... (daca-l vezi cum tine palmele cu degetele rasfirate...razi de numa'!)

De sambata are instrumente muzicale. Astea

Saxofonul il folosim noi, caci el nu reuseste sa sufle si se oftica..:)), dar restul il distreaza de minune! Cred ca si pe vecinii nostri...:P

...

La postarea asta am scris de ieri, azi o las la vedere, dar revin ..curand...cu completari.:) 
Si ...ramaneti aproape..urmeaza poze cu Andrei cel tuns a treia oara:)). Da, ieri am fost la tuns..dupa cum v-am obisnuit avem fitze..tot Geta Voinea l-a tuns. Detalii si imagini..in curand.