miercuri, 19 iunie 2013

Ne pregatim de maaaare

Nu pentru ca am pleca foarte curand, caci mai avem pana la plecare (dar nu foarte-foarte mult, daca ma gandesc la ce repede trece vremea..), ci pentru ca sunt o multime de chestii la care sa ma gandesc inainte de plecare...sa fac mental lista de cumparaturi, apoi s-o pun pe hartie, apoi sa-ncep achizitiile...sa fac revizie la za car-ca n-as vrea surprize pe drum...si altele de genul asta.

Ei, bine, daca eu ma pregatesc mental de mare...copilul se pregateste la propriu. Stiu sigur!! Ca altfel nu-mi pot explica de ce sa se treezasca de pe la 6 a.m. Maxim-maxim 7 a.m. Cand mi-e mie somnul mai dulce, adicatelea! Eu cred ca simte ca ne pregatim de mare si stie ca dimineata devreme e cel mai bun soare si d-aia se trezeste asa!!! :) Simte ca seara, cand vom fi la mare, o sa am chef si eu sa stau la aer si la un cico:) si d-aia adoarme de pe la 21 si-un pic..ca sa se pregateasca...
Sau...sau e altceva...adica realitatea cruda a acestor zile de dupa boala, zile in care inca mai e pe regim usor...zile in care il trezeste Doamna FOAME! Caci primul cuvant al diminetii a fost ATE. Adica lapte. Apoi PAPA. Apoi caca. Apoi..finally..MAMA. :))

P.S.
Aflu acum de la bona ca el doarme in carucior, in Cismigiu. I-am zis de dimineata ca daca reuseste sa atipeasca si sa doarma vreo 30-40 minute e perfect...ca atunci il putem regla cu somnul de pranz. Si el, cuminte iar!, a adormit.
As dormi si eu nitel..tot 30 minute..aici, la birou...dar nu se poate...

Las ca dorm eu..la mare! :))
Sau nu?
Nu conteaza: ABIA ASTEPT!!!

marți, 18 iunie 2013

Am un prieten!!!

V-am mai zis, stiu sigur ca v-am mai zis!, despre Anthony. Are 2 ani facuti in mai, e maricel pentru anii lui (are 26 la picior, da??!! :) ) si e lesinat dupa Andrei. L-E-S-I-N-A-T! 
Aseara a plans cand ne-am despartit, la coltul blocului lor. Ca vrea sa vina si "Adei" cu el acasa. Ca vrea sa doarma si Adei la el..s-a pus in fund, in fata carutului lui Andrei, si n-a mai vrut sa se ridice. L-a luat de mana si nu-i mai dadea drumul. Prichi era usor uimit...dar nu-i displacea.
Cat au fost in parc, au mers de mana...
Apoi Anthony a vrut sa-l ia in brate (de cateva ori) spre disperarea si enervarea maxima a lui Andrei :) Se ducea in spatele lui si-l lua de sub brat si il ridica. Adica incerca. Iar Andrei zbiera cat il tineau plamanii! 
Daca se aseza jos Andrei, hop si Anthony sa-l ridice, caci el credea ca a cazut si venea sa-l ajute, ca un prieten adevarat, si tragea de Andrei si Andrei iar zbiera cat il tineau plamanii... :)) 
Andrei mergea de mama focului catre apa-apa..Anthony dupa el..numa' ca Anthony il ajungea rapid din urma si-l inghiontea..in joaca, evident, dar joaca lui ...la cele 18 kg (da, ati citit bine!) ale lui era un adevarat branci pentru al nostru...care se impleticea in fata, gata sa cada in nas, dar se echilibra rapid si..iar zbiera la Anthony! :)
Ce mai incolo si-ncoace..avem un prieten...si va las poze (dupa ce m-am extras pe mine din ele) ca sa vedeti ce frumos se plimba ei de mana :)))



Weekend cu enterocolita. Pe scurt.

Vineri, cand am ajuns acasa, Andrei dormea. Pe la 16.30 s-a trezit, il iau in brate sa-l scot din patut si il simt cald. Mai cald ca de obicei. "Are febra"- zic si, dupa vreo cateva minute in care asteptam ca poate e supraincalzit de la somn, ii pun termometru. 38,6 la axila. Offf...ce-o avea, ma-ntreb. In scurt timp natura si copilul imi dau raspunsul: face un kk moale, altfel, u know what I mean! 
Sun la doctorita lui. Stiam ca e la cabinet dupa masa, speram sa dam o fuga pana la ea. Imi raspunde, intr-un final, si-mi spune clasicele: "panadol pt febra, smecta pe kk, eubiotic pentru flora intestinala caci sigur are ceva la burtica- e sezonul virozelor intestinale." Si - asa cum as fi putut sa jur- "Ma mai poti suna doar in seara asta, caci de maine sunt in concediu- plecata din tara si nu raspund la telefoane" Cool!! 
(Paranteza: copilul nostru a avut doua probleme cu febra, in toata viata lui de 1 an si jumate. Prima problema a fost febra venita la pachet cu viroza de la 1 an, a doua a fost febra venita de la un vaccin facut aiurea(zic eu) care s-a lasat cu vanataie si umflarea masiva a piciorului. Atat. De ambele dati d-na doctor ne-a tratat cu flit pe motiv de concediu. Intotdeauna am apelat la alt medic. Mereu spunem ca ne vom muta de la ea, mereu ne trece inversunarea dupa ce trece problema celui mic. Dar de data asta sunt absolut decisa s-o facem!! Inchid paranteza.)

Vine noaptea, Andrei Sr pleaca la emisiune, ramanem acasa eu cu cel mic si cu Diana- care a fost inspirata si a zis ca ramane cu noi. Inspirata maxim, caci noaptea, pe la 12 si ceva, avea 39.9 febra, am stat doua ore cu el in brate infasurat in prosoape ude..Diana le uda, eu il tineam in prosop, in doua minute prosopul ardea..schimba prospul, calmeaza copilul care plangea de-ti rupea sufletul si care vroia sa doarma..dar cum sa-l las sa doarma cu febra aia??  Pe la 2 si ceva l-am lasat sa doarma. Ii scazusem la 38,4 febra.. La 4 si ceva avea iar 39.8...novocalmin, comprese..iar plans, era bucati de oboseala bietul copil...La 6 eram la un Helpnet nonstop si luam lapte fara lactoza..(regimul alimnetar insemna-printre altele- si fara produse lactate..adica fara lactoza). Ajunsa acasa m-am culcat langa el in pat...Andrei ajunsese si el, Diana pleca... Pe la 8am s-a trezit si m-a strigat..m-a vazut langa el si s-a intins la loc, dar avea gura uscata si i-am dat rapid niste ceai de menta.. Numai ca..imediat dupa..s-a ridicat brusc vomitand.. Da, m-am seprait rau de tot...n-aveam in minte decat perioadele alea de reflux in care vomita nonstop..asa ca l-am trezit pe Andrei si am chemat Salvarea...
Nu voi intra in detalii...am primit reteta..am verificat-o (telefonic) cu d-na doctor recomandata de Ana (super doctorita, jur!)...Sambata a fost rupt de oboseala..prima parte a zilei a zacut, efectiv, cand la Andrei cand la mine in brate.. Jur ca imi doream sa il vad la rafturile d ecarti- daramandu-le, sau sa il vad alergand prin casa sau..oricum numai nu asa moale si rapus cum il vedeam... 
Apoi a inceput chinul cu mancatul. Cu hidratatul. Toata sambata a mancat 3 grisine si un pic de paine goala. Atat.  A refuzat vehement orezul, morcovul fiert, ceaiul de menta...orice am incercat sa-i mai dam.. Din fericire am reusit sa-i dam suficient lichid...si nu s-a deshidratat. Tot din fericire a acceptat docil (dragul de el!!) absolut toata medicatia. Si, credeti-ma, unele dintre ele erau foooarte amare!! Dar se uita in ochii mei cand veneam cu doctoria spre el si deschidea gurita cand ii spuneam "hai, mama, sa papam asta"... 
Febra n-a mai facut mai mare de 38... Noaptea de sambata-duminica a fost acceptabila...exceptand faptul ca la miezul noptii a trebuit sa-l trezesc sa-i dau doua medicamente si a plaaans..de suparare ca l-am trezit .. Spre dimineata era full la pantaloni, asa ca a trebuit sa-l mai trezesc o data ca s-al schimb...ceea ce a facut sa-i fuga somnul. Asa ca duminica era treaz de la 6am.... 
Am decis sa iesim putin in parc...pe la 10 dormea in carucior, ceea ce nu s-a mai intamplat din vremea lui de bebelusenie si a mea de mamica in concediu de crestere prunc: adica din vara trecuta. A dormit vreo 40 minute, s-a trezit mai vioi si bine dispus. Pe la 14, acasa, dormea iar... 
Am inceput sa ma prind ca e pe calea cea buna..nu febra, chef de joaca, ba chiar mi-a si mancat.. Mare lucru!!

Ieri, luni adica, a trebuit sa vin la job..a ramas cu bona.. Din fericire este bine -nu a mai facut nici febra, a inceput sa manance, in plus ieri a facut doar o data chestia aia de umple pampersii. Aproape normala... :)

Ne revenim acum si noi, adultii... Azi noapte a fost prima noapte linistita cap-coada.. Am picat in somn pe la 23(copilul dormea de pe la 21.30)  si m-am trezit pe la 7 -cand l-am auzit strigand "ate-ate" si am aklergat cu biberonul sa hranesc pruncul!

A slabit...nu stiu cat..dar sigur nu mai are 13 chile! :) Ca s-o dau in gluma: bine ca avea de unde! 
Medicul mi-a spus sa stau calma ca va recupera si-si va reveni. O cred caci vad ca a inceput sa-i revina pofta de mancare. Numai ca, deocamdata, inca nu avem voie fructe-legume crude si nici lactate. Banana-da, compot neindulcit-da, orez, carnita, morcovi, patrunjel, telina, dovlecel- da; telemea si cas- da, branzica de vaci-da, paine prajita , crakersi, grisine...si..cam atat. Bun si-asa, chiar daca foarte putina fata de ce manca el inainte. Dar ne revenim noi si reluam noi ce mancam si inainte! 

Dilema mea este (si sigur va ramane!!) motivul care i-a declansat aceasta mizerie de enterocolita. Sa fie ciresele? (ele sunt singurele la care nu curat coaja, poate-au fost stropite sau naiba stie...) Poate carnea de curcan luata din Carrefour n-a fost taman ok? (desi era in termen, evident, ca doar nu eram nebuna sa nu ma uit!!dar naiba stie cum a fost pastrata pe la ei..)Sa fie toate tampeniile pe care le baga in gura intr-o secunda de neatentie a naostra?  Sa fie mainile pe care si le baga in gura pana sa zici pas, taman cand le-a plimbat pe vreo banca sau pe vreun copac..pana sa apucam sa-l spalam? Nu stiu..dar mi-e clar ca mainile nu i le putem lega la spate...si nici nu-l pot tine sa nu se joace ca poate se imbolnaveste. Oricum..cum spuneam...nimeni nu poate spune de ce a facut asta. De la ce. Aud doar ca fac multi, ca formele sunt si mai nashpa decat a avut el, ca e rau, dar.."Asta e, trece"... Da, asa e, trece. DAR lasa scame pe creierii mei si intrebari fara raspuns din gama "oare ce-am facut gresit?"...

Anyway...va las poze de ieri, de "dupa" ...asta ca sa vedeti cum arata un copil care-a suferit zdravan vreo 3 zile! Si care, in ciuda suferintei fizice, a fost un copil foarte cuminte!
Dragul de el! Avem un copil cuminte, maaah!!! :)




vineri, 14 iunie 2013

Ganduri mici

Voi nu credeti ca stia mici sunt asa..cumva..geniali??!!!???
Astia mici -in general- nu doar al nostru, dar -evident- SI al nostru!
Cu instinctele lor, cu lipsa lor de frica, cu dorinta asta a lor de-a face tot ce-i nou..si tot e nou in acest moment, cu nebanuita lor energie...
Ati urmarit vreun copil care taman invata sa faca "ceva"? "Ceva" insemnand o chestie noua pentru el, orice...de la urcat o bordura pana la pus o piesa intr-un recipient... Incearca o data, nu iese bine..o ia de la capat..si iar incearca si esecul dintai nu-l determina sa renunte..si e asa de atent si de prins de ceea ce face ca lumea lui in acel moment este centrata pe incercarea aia a lui.. Nu te mai aude, nu te mai vede, nu mai reactioneaza la stimuli externi (ma rog..pe-al nostru il poti scoate din ceea ce face spunand un cuvant magic: PAPA. La asta pleaca glont spre bucatarie orice ar face) .Si apoi..cand reuseste..cata bucurie este pe fata lui, in ochii lui, in rasul lui... Andrei se si aplauda si ne uita la noi sa-l laudam/aplaudam si noi. Ceea ce si facem, evident! :)
Ma uit la el si ma topesc..recunosc! Si nu ma vedeam asa mama acum cativa ani! (De fapt..acum cativa ani nu ma vedeam mama deloc! :P) Ma uit la el cum culege de pe jos frunzele si se duce sa le puna in copac-caci mami i-a zis ca de acolo au venit si i-a si aratat cu cade frunza in zbor lin..de la copac pana la pamant. Ma uit la el cum aduna cu degetele lui micute si-inca!- usor neindemanatece pietricele de pe jos sau cum rupe iarba si o pune in galeata ca sa aibe ce rasturna mai apoi... Ma uit la el cum imi cauta privirea si aprobarea si lauda de fiecare data cand reuseste ceva. Iar eu..eu sunt tare mandra la fiecare reusita a lui si nu uit sa-l laud si sa-i spun ca-i destept si ca e foarte bine ce-a facut. Si..u know what??!..mah, copilul asta chiar intelege..pentru ca privirea aia nesigura care ma cauta devine lucitoare si fericita cand isi primeste confirmarea ca da, e bine ce-a facut!!! 
Sunt geniali! Sunt frumosi! Sunt posesori ai unor foarte bune instincte! Si..pfoooaaa..ce frumos ar fi sa nu se schimbe foarte mult inocenta asta a lor! (dar noi, adultii, stim ca se va mai schimba!)

Nah ca, scriind, mi s-a facut dor de el! Ce ma fac..ca mai am vreo ora si ceva pana il vad?:)

joi, 13 iunie 2013

Ce-i place si ce detesta

Ce-i place cel mai tare si mai tare:
- MASINILE De jucarie sau reale, nu conteaza. S-ar juca nonstop numai cu ele, le-ar parca, le-ar da pe parchet, le-ar zapaci.. Cu cele de jucarie. Pe cele reale le pipaie, le spune culorile, le impinge :)), le studiaza rotile, farurile, etc-etc.
-APA. Unde vede o tisnitoare, o fantana, unde aude un susur de apa..hop si el.. 
- SA ARUNCE OBIECTE. - le ia si le da pe jos ca sa le auda zgomotul pe parchet. Cool, nu?
- SA ALERGE PORUMBEII/VRABIILE in parc. Daca nu-s pui, buni si cainii.

Ce il enerveaza cel mai tare:
-SA IL PUI INTINS PE SPATE. Nu mai sta. Schimbam pampersi in picioare, iar cand este nevoie neaparat sa-l intindem urla de stie tot blocul.
-SA IL SCOATEM DIN BAITA, SEARA. Tre' sa-l pacalim cu ceva ca sa iasa. Se oftica, ar sta acolo muuult si biiine.
-SA IL PUI SA ADOARMA SINGUR IN PATUT, LA PRANZ. (singur e un mod de-a spune, caci e singur doar in patut nu si in camera..eu sau bona stam cu el pana adoarme) Mai nou tipa, arunca cu tot ce are in jur catre noi (uneori ne si nimereste, am primit duminica o masinuta direct in cap), daca stai aproape de patut te si trage de par... Nu mai vrea asa. Pe cat de docil e seara - cand se cere singur in patut, pe atat de mult se impotriveste ziua. Asa ca...de azi ne-am intors iar la balansoar. Cateva zile, apoi vom reveni la incercarea noastra..



Noutate de noutate:
Ieri s-a urcat pe tobogan, pe panta aia, singur-singurel pana sus de tot...Si nu era toboganul mic! S-a uitat la mine sa-l ajut, n-am facut-o si i-am spus "hai, mami, ca poti singur!" si a putut!!! Tinandu-se strans -strans cu mainile..urcand pas cu pas..ca, nah,e mai misto sa urci pe acolo decat pe scara... Asa bucurie cand a ajuns sus, ce n-ati vazut!! Batea din palme singur ..semn ca se cerea felicitat, ceea ce am si facut!!


Si inca una, mai micuta: incepe sa invete sa stea pe vine cand se joaca, nu se mai aseza tot timpul in fund! E ceva! :)

Ziua Mamei mele


Ar fi fost ziua Ei azi. Ar fi implinit 69 de ani.N-a fost sa fie. A fost ultima ei zi de nastere, in aceeasi luna avea sa plece de tot dintre noi. 
Gandurile mele intregi se duc azi catre ea..si sper, sper din suflet, sa fie pe undeva si sa ne vada si sa ne vegeheze.

marți, 11 iunie 2013

Ce mai facem, cat mai vorbim..

Creste frumos...vesel in continuare, dar si cu vagi semne ca devine putin mai retinut/timid cand este inconjurat de persoane pe care nu le cunoaste. Am venit cu el pe la birou, fetele nu-l mai vazusera din toamna si au observat schimbarea. Sigur ca aceasta mica schimbare nu il impiedica sa fie la fel de curios si de doritor sa stie la ce folosesc toate butoanele pe care le intalneste in cale (gen imprimanta, pc, etc).

Scriu ca de obicei, ca sa nu uit ce fel cuvinteste acum.. Mult. Majoritar pe limba lui, dar si repetand cuvintele pe care i le spui..mai exact prima silaba a lor, in cazul cuvintelor mai lungi. :)
Asadar va puteti imagina ca el spune "Ca" la caine, caracatita, copac, capac si la alte cele... De fapt, le spune "ca" sau .."caca" :)
Continuam cu lista, probabil incompleta, dar atat imi amintesc acum:
bus- autobuz
brrr-masina
ata-roata
cacieta- bicicleta/motocicleta
puf- pufuleti
bobo-biscuti, bomboane, orice chestii care seamana a biscuiti
coco-cocos
am-ham
aca- rata, broasca
catica- furnica/ portocaliu  :))
caicai- ceva ce nu stim inca.. cred ca e doar exersarea vocii si bucuria de trilui cu ea :)
aba-alba
aga-neagra
gaga-galben
ohu-rosu
ede-verde
bebe-bebelusul/copilul
ati-tanti
nenea-nenea
puu-puiul, porumbleul
este(usor peltic) -peste
dus, usa (cu s peltic) dushul, usha
Vechile si desele: tata, mama, apa, caca, papa.
Plus Ada- Diana; Lala-Laura (bona)

Apoi vine categoria de animale pe care NU le spune nicicum..adica daca ii spui numele animelului el spune imediat cum face, dar numele nu il repeta. Rage cand ii spui leu, grohaie simpatic cand ii spui de porc, topaie si face uhuhuh cand ii spui de maimuta...
Se alinta si imita cand i se spune "cum face bebe cand plange" sau "cum face bebe cand rade" sau "cum face bebe cu ochiul"...Avem jucarie vie, ce sa zic! :)
Face niste conexiuni de-ti sta mintea-n loc.. Ma rog, mie-mi sta! :) Cand e la soare si simte ca-i cald zice ufff si te duce la umbra, cand vede capace de canalizare anunta aratand cu degetul "Apa-apa" si asteapta sa te bucuri ca stie asta:), cand picura apa pe el (s-a intamplat de la un aer conditionat de la o fereastra) baga rapid un "poua" si-si trage copertina caruciorului peste el sa nu-l ude:), i-am zis ca bebe inoata (era unul la tv) si a zis imediat "Apa"... Mai sunt si altele pe care sigur nu mi le aduc aminte ...
Danseaza si canta! Pe bune! 

Cam astea despre cuvinte/comunicare.
V-am spus ca e vorbaret, vedeti c-am avut dreptate. De altfel..cu cine sa semene tacut, ca doar ii stiti pe amandoi parintii...:P

Bonus la postare: cateva foto. Una din parc, de aseara, ca sa vedeti ce gasca vesela era afara...
Altele din casa, ca sa vedeti ce vesel era ieri cand a venit de-afara. Si sa stiti ca asa e mai tot timpul, cu exceptia momentelor in care vrem sa-l imbracam sau sa-i schimbam pampersii :). (Atunci e cu drame si cu plans de zici ca-l torturam....)





joi, 6 iunie 2013

1an si jumatate de Andrei Stefan

Vad ca mi-am facut un obicei din a scrie destul de rar aici, dar va asigur ca acest lucru se va schimba cat de curand..Cert este ca, asta ca sa inchei subiectul din postarea anterioara, am gasit om si ma bucur de asta. Ce va mai fi..vad pe traseu.

Dar subiectul important al zilelor noastre este tot Andrei care, pe 3 iunie, a implinit varsta de 1 an si jumatate. Sau, cum spune celalalt Andrei, 18 luni.. The same :)
Ca o paranteza: In fiecare an copilul nostru va implini x ani si jumatate in aceeasi zi in care tatal meu isi aniverseaza anii, anul acesta el a implinit 76 de ani. Este un om special, este un om foarte activ (tocmai si-a luat bicicleta si se plimba prin Parcul Tineretului), este un om care a devenit mai flexibil si mai maleabil cu varsta- spre deosebire de multi altii. Sunt mandra de el, chiar daca anul acesta nu ne-am vazut pe 3 caci vremea si programul copilului si jobul meu ne-au cam facut programul zilei (3 a picat intr-o luni..)

Asadar..revenind la Andrei Stefan...stiind ca ziua lui va fi intr-o luni si ca mi-era imposibil sa-mi iau concediu (ca un facut fix pe 3 era ziua in care deparatamentul meu a preluat de la colegii din Ungaria un nou proiect la munca, asadar era exclus ca in ziua aia sa lipsesc..) am profitat din plin de 1 Iunie si de cateva evenimente pentru copii organizate prin Bucuresti. Mai exact -sambata dimineata am fost (oricum mergeam) in Parcul Cismigiu, unde era ceea ce s-a numit Cismigiul Copiilor. Frumos, probabil si mai frumos pentru cei mai mari caci erau posibile tot felul de activitati: desenat cu creta, pictat, modelat, urcat pe Corabia Piratilor, sarit printr-o casa din aia gonflabila, vorbit cu zanele care impanzisera parcul... Noi doar ne-am uitat la ele, in rest ne-am vazut de activitatile normale de acolo: hranit porumbeii si vrabiile, alergat dupa ei/ele, chiuit de bucurie cand ele zboara, mers la tasnitoare sa ne balacim, mers la lac sa vedem barcile, un pic de tobogan...din astea..clasice. :)

Ce-a facut prima oara este ca a stat pe scaun la o terasa... Nu noi l-am pus (noi nici nu visam ca ar fi posibil) ci el s-a dus si s-a cocotat pe scaun..Iar cand i-am dat si "bobo"- adica biscuiti- apoi acolo a ramas vreo..mmm..cred ca vreo 15 minute.. Un succes! :)

Si ...sa nu cumva sa uit...am mai vazut si.."marionetele"- cum le-a zis un nene din aia care pazesc parcul. Ma rog, am incercat sa le vedem, caci ele nu erau..de fapt. Explic: ne zice un nene "Trece acum fanfara cu marionete cu tot"..asa ca ne asezam noi cuminti pe marginea aleii ca sa ii aratam copilului marionetele.. Eu chiar le asteptam cu nerabdare, gandindu-ma ca vor fi foarte haiosi oamenii mascati si deghizati...si ca, probabil, sunt din aia pe picioroange sau ceva de genul... Si trece fanfara cu fetele care ii deschideau calea..si vine alaiul de oameni din spatele fanfarei..si noi asteptam marionetele si ne uitam cu mana streasina in zare..si ele tot nu apareau.. Si ii tot spuneam copilului: Hai, mami, sa mai stam  ca vin si mariontelele.. Nenea de la paza ne aude si spune pe un ton afectat si usor cu repros "Pai da ce nu le-ati vazut?? Erau in fata la fanfara!".. Am murit de ras si eu si Andrei Sr, iar copilul nu a inteles de ce nu mai vin marionetele promise (nu ca ar avea idee ce-s alea). Sa va arat cine erau marionetele in mintea lui nenea de la paza..?
Ei, asa da marionete, nu?
Am bulversat rau copilul..asa ca daca vreodata le va spune unor fete imbracate asa ca sunt marionete..sa stiti de unde i se trage... :)


 Dupa somnul de pranz, de 3 ore in cap, am imbarcat copilul si am facut o vizita la Bookfest. Nu va voi spune mare lucru despre carti, dar va pot spune ca i-am luat o carte cu 3 pagini si 7versuri pe care am dat 10 Ron. Trebuia sa-i luam ceva ca sa reziste in carucior cat am facut noi turul de expo. Apoi ne-am ales cu un Kurtosh-pt tati, cu o langoasa cu branza-pt mine, cu fructe, iaurt si bobo-pt copil. Care a fost hranit in parcare. Dupa ce-a bantuit minute bune printre masini, pipaindu-le, razand la ele...(dar despre masini voi scriu mai mult, separat)

Las fotografiile sa vorbeasca in locul meu, despre cum a fost acolo. :)
Iar masa luata in parcare arata asa..





Deocamdata atat. Revin..cat de curand.




 


Evadarile mele

De Allende m-am indragostit in 2007, cand am dat cu nasul de "Tara mea inventata". Cum eram in etapa in care ma pregateam sa ma ca...