marți, 14 mai 2019

Cand te loveste varicela la 45. De ani.

Pentru ca sunt inapoi pe linia de plutire (desi nu sunt chiar 100 % functionala- sunt iesita din faza critica) va pot spune ce mega amuzant a fost sa fac varicela la 45. De ani, ai mei toti 😉
Sunt inca in medical, in faza de refacere. Aia de asteptare sa pice crustele si sa vad cate urme raman-daca raman. Ceea ce sper din suflet sa nu se intemple, dar e usor in afara controlului meu. Din pacate. E complicat inca, mai ales pentru ca am avut eruptie nasoala si pe frunte, in zona urechilor-tamplelor si in zona barbiei. Adica pe fata. Ceea ce n-a fost deloc usor de suportat. 

Sa incep cu inceputul.
Pe 17 aprilie Andrei a facut varicela. Forma cuminte, eruptie civilizata, febra absenta, stare generala buna. Pe 28 aprilie primea ok-ul pentru iesit din casa, pe 30 aprilie eram la mare. 

La mare am prins un vant care pe mine m-a cam facut sa dardai intr-una dintre serile/noptile de pe plaja. (ma rog, terasa era pe plaja, nu faceam plaja!). Dardaiala din aia de neoprit pana in camera, unde, soc si groaza, am descoperit ca fac temperatura. Fiind genul care face frison si temperatura (a se citi peste 38.6) destul de usor, nu m-am ambalat foarte tare. Am mai patit-o la mare, dupa prima zi de soare/plaja, mai bag cate-un frison..In plus eram cu sinuzita activata, asa ca am pus totul pe seama acestor motive.
A doua zi, dimineata, cu cafeaua in nas, fericita maxim, zaceam in curte... M-a apucat dardaitul din senin. Am simtit cum incep sa am degetele de la maini amortite, ma lua ameteala..si..desigur, faceam febra mare. La 39.8 (cat arata termometrul) am zis ca nu-i a buna. 
Desigur, am pus totul tot pe seama sinuzitei... Pentru ea eram pregatita, m-am indopat cu ce stiam ca trebuie sa iau ca sa ma calmez, mi-am scazut febra si...hai pe plaja, la terasa- adultii, la loc de joaca din nisip- copiii.

Am fost asa vreo doua zile. Frison-febra mare, de doua ori pe zi. De fapt o data in timpul zilei, o data noaptea. In rest, mare, terasa, socializare, stare de vacanta...

Pana in dimineata in care....
Am mers la baie ca sa civilizez putin claia mea de par. Este destul de greu de imblanzit cand sunt la mare si ma mai bate si vantul. Mi-am aruncat ochii in oglinda si....am scapat peria din mana. Aveam niste pete pe fata. De un rosu minunat. Pe gat, la fel. Decolteu, la fel...
Mi s-au taiat genunchii. Pentru ca am stiut. 
Varicela.
Numai eu puteam sa fac varicela la 45 de ani, in vacanta de 1Mai la mare, nu-i asa?? 
Bai, frate!!!


Cand vulcanul varicela erupe...


To make a long storry short.
Am impachetat si am plecat rapid de la mare, am venit inapoi in Bucuresti pe 3 mai. 
Andrei a stat la tatal lui (caruia ii multumesc si acum!) o saptamana. 
Eu am stat inchisa in casa, cu sora-mea pe post de asistenta responsabila cu pictatul meu cu mixtura. Multumesc, sis!! 

Eruptia a fost oribila. Am avut  SUTE de vezicule. Peste 500.
Eu am o piele cu tendinte de uscare. Asa ca sa aplic pe o piele uscata (deja) mixtura aia care usuca si mai tare, a dus la niste usturimi greu de descris. Ma manca/ustura/durea tot ce inseamna spate, umeri, piept, abdomen. Imi venea sa plang (asta ca sa nu zic ca am si facut-o!) de cat de nasol mi-era. Si nu doar fizic. 
Caci si psihic, am fost varza cu carnati. 
Mai ales datorita faptului ca am avut eruptie nasoala si pe fata/ gat. 
Pentru o femeie care a avut mereu tenul aproape perfect (nu e meritul meu, natura a lasat asa lucrurile), pentru o femeie care era foarte happy si se mandrea cu pielea ei cea fina...sa te umpli de niste vezicule, sa ai-deodata- aspect de broasca raioasa, poate avea un efect de-a dreptul devastator.

Da, sunt genul ala pentru care aspectul fizic al propriei persoane are importanta.
Asa ca a fost foarte nashpa si din acest punct de vedere.

Stadiul actual, asta in care macar s-au uscat toate, este unul suportabil, dar nu-s taman linistita sau fericita nici cu el. Caci habar nu am daca si unde voi ramane cu semne. In plus, multitudinea crustelor de pe mine ...well...nu ma fericeste deloc! 
Nu doar de aspect vorbim (desi intr-un tricou cu maneca scurta e o bucurie sa-mi expun crustele de pe brate..), dar vorbim de disconfort fizic: tot ce este crusta ma deranjeaza, locurile ramase dupa ce-au picat (cele ce-au picat) ma ustura... 
E ca naiba! Cu orice m-as da, pielea ramasa dupa caderea unei cruste este foarte fina, rosiatica si extrem de sensibila.


Acum...
Ca sa stiti: daca n-ati facut varicela in copilarie, puteti avea surpriza sa o faceti adult. Si nu faceti forma usoara. Nu vorbesc doar ceea ce am patit/patesc eu. Ci despre faptul ca sunt adulti care-au ajuns in spital, din cauza eruptiei interne. Caci nu e doar ce vedeti pe piele: acest minunat virus isi face de cap- la fel ca la exterior- si pe dinauntru. Unii o patesc si mai rau. Mult mai rau.

Daca nu stiti (nu-si mai amintesc parintii sau nu va amintiti voi) daca ati avut sau nu varicela, puteti afla. Exista analiza de sange care spune clar daca ai sau nu anticorpii respectivi.
Apoi, daca vreti, va puteti vaccina. Si daca puteti. (eu am afectiune autoimuna a tirodiei, asadar n-am voie vaccin)

Cam atat am vrut sa va spun.
Sa-mi urati succes sa scap mai repede si, daca se poate, fara urme majore...




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

eu. eu. eu.

Ma puteti citi si pe blogul nou, mai exact aici . Nimic schimbat, doar inca o casa. Deh, imi place sa am mai multe 😊😉