marți, 13 martie 2018

Pura Vida!


Intr-o lume ideala viata mea s-ar petrece intr-o calatorie de-a lungul si de-a latul pamantului acesta, cunoscand oamenii si obiceiurile lor, traind o vreme aici, o vreme dincolo- in locurile pe care le-as gasi rezonand cu mine. “N-ar trebui sa apartinem doar unei tari”- asa imi spunea, candva, un prieten. Toti suntem copii ai aceluiasi pamant, oamenii au inventat granitele si pasapoartele si restrictiile.
Fara calatorii si fara muzica viata mi-ar parea saraca.
Copil crescut in familie plimbareata, devenita adult am continuat periplurile mele prin lumea larga. Am vizitat multe tari din Europa, pe unele dintre ele de 2-3 ori. De multe ori cu masina, circuite frumoase, amintiri multe. Am vrut sa vad Egiptul si l-am vazut. Am vrut sa vad Mexicul si –inca- nu l-am vazut. Am vrut in America Centarala  si am ajuns intr-una dintre tarile ei.
In Romania exista putine coltisoare unde sa nu fii fost macar o data. Unele mi-au ramas lipite atat de tare de suflet, incat am revenit iar si iar la ele.
De cativa ani,  suntem in doi. Eu si fiul meu. Am calatorit ceva mai putin, ceva mai aproape.  Astept cuminte sa fie ceva mai mare, ca sa ma incumet sa il duc din ce in ce mai departe. Am norocul unui copil Sagetator, caruia i-am si pus (de mic) foc la calcaie pentru calatorii, asadar  si el, ca si mine, abia asteapta sa auda “plecam in vacanta”.
Amintirile ni le facem noi. Asa imi spunea alt prieten, altadata.
Iar eu mi-am facut multe. Si, cata vreme o sa fiu pe pamantul acesta minunat, o sa imi tot fac.

Una dintre cele mai frumoase amintiri, este cea a unei CALATORII in Costa Rica. Ii voi spune calatorie, pentru ca a fost mai mult decat o vacanta. Mult mai mult decat o vacanta!
A fost, ca mai toate vacantele mele, una in care am plecat doar cu bilete de avion (dus-intors) , bani (nu multi, caci stiam deja ca viata este ieftina acolo!), si buzunarele pline de vise. Doldora de vise!!!
Fara aranjamente de aici, fara cazare rezervata, fara resorturi de fite- unde sa ne stabilim si de unde sa nu ne mai miscam. 
Plecam pentru trei saptamani in necunoscut. Un necunoscut atat de cunoscut, totusi, caci stiam deja multe despre Costa Rica.
Trei saptamani in care, intr-o masina inchiriata, cu un prieten la volan si cu mine copilot, cu o harta pe genunchi, am batut in lung si-n lat tara aceasta minunata. Nu e greu, este o tara micuta. Ganditi-va ca are aproximativ 4 milioane de locuitori. O tara in care armata a fost abolita, inca din 1949. O tara care, la momentul cand am ajuns noi in ea, era condusa de presedintele Oscar Sanchez, castigator al premiului Nobel pentru Pace!O tara cu Pacificul in vest, Marea Caraibilor in est.

Nu ne-a scapat niciun loc, nu am ratat nicio emotie! Si toate emotiile au fost pozitive. Iar la final de calatorie am stiut de ce costaricanii te saluta zambind cu gura pana la urechi si spunandu-ti “PURA VIDA!”

Ar fi multe de spus. Mi-ar fi necesar sa scriu o serie intreaga de articole, ca sa pot surprinde toate emotiile si toate trairile din aceasta calatorie.
Ma voi opri, insa, la cele mai mari. La cele mai speciale. La cele mai intense. La cele care au ramas cumva unice, neregasite in alte calatorii, pe alte meleaguri. Si ele vin din doua directii. Pe de o parte tot ce inseamna natura te face sa te simti intr-un Paradis. Nu degeaba Cristofor Columb a numit-o Costa Rica (coasta bogata) atunci cand a ajuns prima oara aici. Pe de alta parte oamenii, felul lor de-a fi, zambetele si linistea lor..Toate acestea te fac sa te intrebi de ce ai continua sa traiesti intr-un oras suprapopulat si aglomerat, plin de oameni care nu mai stiu sa zambeasca, in loc sa te muti acolo..pe coasta cea bogata...

La ce sa ma opresc?
La oceanul vazut intaia oara? Era amurg cand am ajuns la el. Coplesitoare senzatie!
Arhiva personala

La plaja lui, care, nedandu-mi seama ca era afectata de flux-reflux, mi s-a parut tare-tare mica? Asta pana in dimineata urmatoare. Caci dimineata, cand am mers pe aceeasi plaja, mi s-a taiat rasuflarea. Aveam o plaja enorma, o distanta atat de mare de strabatut pana la ocean incat nici nu imi venea sa cred ca este aceeasi vazuta in seara de dinainte.
Arhiva personala

La ficusul imens de langa o terasa de pe plaja din Ocotal? Ficus care avea langa el un panou mare ce anunta ca este protejat. Ca este protejat ca toata natura din CostaRica, de fapt.
La lemurienii, care ne-au iesit pe drum, in fata masinii, obligandu-ne sa oprim si sa “negociem” cu ei ca sa ne lase calea libera J ?
Arhiva personala

La maimuta, care imi arunca chestii in par, dintr-un cocotier sub care ma asezasem pe plaja din Samara?
La iguanele, care se plimbau ca la ele acasa prin Jaco? Ba chiar una, prietenoasa foc, a sarit in piscina, facandu-ma sa ies din apa cu viteza luminii…
Arhiva personala
Arhiva personala
Arhiva personala

La scurta vizita in jungla, care mi-a dat atata adrenalina cum putine lucruri iti pot da?
La rezervatia Monteverde Cloud Forest, la Rezervatia Tamarindo sau la vulcanul Arenal? (unul dintre cei cinci vulcani activi de pe teritoriul tarii)

Sau poate sa va spun despre permanenta senzatie ca sunt intr-o gradina naturala. Atatea flori, atatea plante, crescute peste tot pe marginea Pan-American Highway..

Sau poate sa ma opresc  si sa va povestesc cat de rasfatate mi-au fost papilele gustative. Cate gallo pinto, cate ceviche, cate banans fritas am putut sa savurez. (da, sunt o gurmanda norocoasa..adica una care baga in ea ca intr-un spital, dar ramane la 56-57 kg!! Sac!).




Arhiva personala

Arhiva personala


Cate sucuri de fructe, amestecuri de fructe presate la rece…cate nuci de cocos am luat de pe marginea drumului, le-am taiat cu maceta (yeap!) ca se ne potolim setea. Sau de cate ori am oprit la vreo taraba de pe marginea drumului ca sa ne indulcim cu suc din trestie de zahar facut atunci, pe loc, sub nasul nostru.
Iar cafeaua..wow, cafeaua costaricana este ceva de vis!! Poate doar ciocolata ii mai sta alaturi, pe podium!

Despre oameni am sa scriu foarte putin. Desi sunt unul dintre motivele care m-au facut sa fiu cu zambet mare pe tot parcursul calatoriei. Am intalnit multi, am vorbit cu destui, am privit si mai multi.

As putea sa scriu..oho..cat as putea sa scriu despre Costa Rica!!!
V-am spus, articol dupa articol! 
Dar aleg sa imi inchei povestea cu scena care mi-a ramas cel mai si cel mai adanc in suflet. Scena pe care o pot derula mental chiar si la 10 ani distanta (fix atat a trecut de la aceasta calatorie a mea)
Oprisem intr-un orasel, ne ratacisem, nu mai reuseam sa iesim din el.. Ajungeam mereu in acelasi loc cu tot cu harta pe care ma uitam adesea J
Pe marginea drumului, un barbat. Statea pe un scaun, pe langa propria casa.. Oprim si ma duc sa il intreb pe unde putem gasi iesirea catre viitoarea noastra destinatie…Nu remarcasem mare lucru la barbat, pana nu am ajuns langa el. Cand s-a uitat la mine…cand mi-a raspuns “mi amor”…cu gura lui, in care mai era un singur dinte si cu un zambet care-i dezvelea gingiile goale, dar cu ATATA lumina in ochi si pe fata…ei, bine, Acela a fost momentul in care am simtit ca fericirea are acel chip. Un chip atat de ridat cum nu mai vazusem in viata mea. Dar, pe cat de ridat, pe atat de radios. Si de VIU!!!  
 Mi-am promis sa revin acolo.
Vreau sa imi duc fiul sa vada, dar, mai ales!, sa SIMTA viata de acolo. Sa simta ritmul. Curgerea mai lenta a timpului. Simplitatea. Frumusetea.

Si sigur vom merge candva, mai ales ca preturile zborurilor sunt mai rezonabile comparativ cu anul in care am fost eu. Momondo are oferte faine pentru zboruri spre San Jose


Si daca oferta de zboruri nu v-a convins, si daca povestea mea a fost prea putin pentru voi, si daca fotografiile (cateva din cele aproximativ 2000!!!) nu au ilustrat suficient de bine povestea, va invit sa vedeti care sunt cele mai bune plaje din Costa Rica

Pura Vida!!!!

Ca un supliment, am o veste buna pentru cititorii mei, mai ales pentru cei care iubesc calatoriile. (Mana sus daca exista cineva care nu le iubeste). Momondo va ofera sansa sa castigati, voua cititorilor acestui articol. 
Introduceti un comentariu aici, pe blog, cu o amintire de-a voastra dintr-o vacanta/calatorie. Aveti sansa sa castigati unul dintre premiile oferite de Momondo! Iar premiile suuuunt...PADAM!!!!.. fie un city break de 500 Euro, fie unul dintre cele 5 vouchere de calatorie, fiecare in valoare de 50 Euro.
Ei, nu-i asa ca suna tentant? 
Termen limită pentru comentarii: vineri, 16 martie 2018, inclusiv (până la ora 23:59)
Spor la scris. 
Si, mai ales, sa avem calatorii cat mai placute!


Articolul  acesta a fost scris pentru Spring SuperBlog 2018, proba 2 #calatoriideneuitat

Sponsor: 



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Super Blog 2018. Toamna se numara..articolele :)

Stiti ce face o femeie echilibrata cand abia are timp s arespire? Da,da, da...se mai baga intr-o activitate.  Ca sa-si testeze limitele :))...