Acum doi ani am intrat prima oara in apartamentul acesta. Ma uitam zilele trecute pe pozele vazute in anuntul de pe un site de imobiliare, imi amintesc exact ca -desi arata jalnic- eu am stiut ca va arata altfel si ca va fi acasa.
Azi fix doi ani.
Ma gandeam ca o sa scriu cate ceva despre ce au insemnat acesti doi ani aici, despre cum am ajuns sa am sentimentul ca aici am stat dintotdeauna, despre cum prima oara de cand sunt in Bucuresti (adica de 26 de ani!!!!) am simtit un loc in care locuiesc ca fiind acasa. despre cat de mult inseamna starea asta.
Dar a fost seara/noaptea trecuta.
O seara de vineri.
O altfel de seara de vineri.
Traita cu stomac ghem si cu o senzatie pe care nici macar nu imi propun sa o descriu.
Piata Victoriei. Ce s-a intamplat acolo.
10 august 2018
Asa ceva n-am crezut ca e posibil.
Cumva ma asteptam sa iasa rau. Nu, niciodata nu am crezut ca poate sa iasa atat de rau!
A venit sambata peste mine, azi, e 11 august.. si parca tot nu ma pot aduna. Si parca tot nu cred ca e adevarat. Si parca tot in stare de soc sunt. Si parca tot astept sa imi spuna cineva ca a fost doar un vis nashpa.
Da, e o zi de sambata...in care pregatesc copilul de tabara. Adica asa ar trebui.
Si o fac. Cu mintile la seara/noaptea trecuta. Cu toate imaginile, jmirosurile, vorbele in ochi, in nas, in urechi. Si cu stomacul ghem inca.
Da, sunt acasa... Acum doi ani am gasit ceea ce urma sa devina acasa.
Dar sunt acasa intr-o tara care aluneca spre ceva ce am mai trait..candva.. Atunci nu eram destul de copil incat sa nu pricep nimic, dar nici adult ca sa inteleg cu adevarat.
Acum sunt. Adult. Si pricep, oh,da, pricep al naibii de bine.
Si am si-un copil. La care ma uit si ma trezesc gandind cu vorbele lui tata "plecati din tara asta!".
Da, daca nimic nu se va schimba (in bine, desigur!) exact asta ii doresc copilului meu. Sa plece.
A fost odata un 11 august..cel in care am vazut casa asta prima oara. 2016.
Apoi..a fost un alt 11 august..dupa un 10 -cel de ieri. 2018.
Deodata, cel de ieri a devenit cel mai important.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu