Pentru ca azi, acum 5 ani, pleca.
Pentru ca a lasat un mare-mare-mare gol in urma ei, pe care nimeni si nimic nu-l va umple. In mine, in Diana, in tata...
Pentru ca abia dupa ce-am devenit si eu mama am ajuns sa inteleg in mod real prin cate a trecut ea ca sa ajungem noi ceea ce suntem azi.
Pentru ca dupa ce-am devenit si eu mama i-am simtit lipsa mai acut ca inainte, caci nu am avut-o langa mine sa-i pot plange de bucurie sau de frica.
Pentru ca ii vorbesc adesea, pentru ca o intalnesc adesea in vis, pentru ca ii pun adesea intrebari, pentru ca ea m-a invatat ce inseamna iubire neconditionata si, fara sa fii invatat lectia aceasta, eu n-as fi fost mama care sunt azi.
Cu mare drag, cu mare dor.
Gandurile mele sunt catre tine, Mama!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu