miercuri, 31 iulie 2013

Ziua Lui

Va tot povestesc despre copil. Despre mine- din perspectiva noului meu "job"-cel de mama. 
Ei, bine, azi va voi spune cate ceva despre altcineva. Pentru ca este o zi speciala pentru cel care a facut posibila aceasta frumoasa intamplare a vietii mele. Este o zi speciala pentru el si, deopotriva, pentru mine. Este ziua lui Andrei zis si Tati. :)

Au trecut 4 ani si jumatate de cand ne-am cunoscut. Tot atat de cand suntem impreuna caci, da, prima intalnire a fost un adevarat coup de foudre! Au fost ani cu multe intamplari frumoase, au fost ani in care am invatat traiul in doi (mare lucru pentru doi oameni obinuiti sa fie liberi!) -mai intai, apoi traiul in trei. Am invatat sa fim o familie si suntem o familie frumoasa. 
A fost mai intai iubitul meu, apoi partenerul meu, apoi tatal copilului meu. 
Astazi este toate acestea la un loc si altele peste ele!

La Multi Ani, Babe!! Sa fii sanatos si sa ai mereu aceasta privire si acest zambet cu care ne bucuri diminetile mie si lui Prichi! (Restul urarilor se fac in privat.) 


Si...da, de ziua lui Andrei, ne va (in)canta Sting! Caci deseara mergem la conceeeeert! Yupiii!!!
Este un concert special-intai pentru ca e ziua lui Andrei, apoi pentru ca in 2011-cand am mai fost la Sting- eram insarcinata cu Andreiul nostru. Asa ca..abia stept sa-l vad pe"little alien" deseara...


Prima tunsoare- in filmulet:)

luni, 29 iulie 2013

Prima tunsoare! Made by Geta Voinea.

De nshpe zile tot incerc sa pun cap la cap si sa povestesc despre enterocolitele care ne-au vizitat in ultima vreme, dar nu apuc, asa ca...mai bine scriu despre altele, bune si frumoase. 
(Voi scrie si despre enterocolite -in primul rand pentru ca va fi un mod de exorcizare a demonilor din mine- dobanditi cu spitalizarea si cu bolile copilului, in al doilea rand pentru ca poate mamicile care se vor ciocni de situatii ca ale noastre vor gasi utilie informatiile pe care le voi scrie eu)

Asadar...cum spuneam...sambata a fost o zi mare-mare-mare.
De cateva saptamani am zis ca-l tundem. Pentru ca-i cald si transpira de se face fleasca la cap. Pentru ca buclisoarele lui, rebele si frumusele si cam blondute fata de podoabele capilare ale parintilor, sunt (erau!) usor haotice si-l gadilau pe la urechi si-si tot dadea cu mainile peste urechi. Pentru ca parul lui era bebelusesc- adicatelea cresut neuniform si nu neaparat foarte des. Pnetru ca plecam la mare in cateva zile si doream sa nu moara de cald acolo. 
Zis si facut. Dupa ce ne-am intrebat unde sa-l tundem...Andrei a pus mana pe telefon si a intrebat-o pe Geta Voinea (cu care se stie de multi ani si sunt in relatii bune) daca ne poate recomanda un loc unde sa meregem cu tanara speranta a familiei, astfel incat sa nu urle foarte tare si sa nu iasa traumatizat dupa prima tunsoare. (ca asa am auzit noi ca fac multi dintre bebelusi-copii. Si-am mai auzit si ca-i important cum va suporta prima oara tunsul: sa nu prinda frica sau ceva...). Si ea ne spune ca il tunde ea, ca se pricepe la copii, ca-l abureste ea cumva si sa stam linistiti... A ramas ca ne vedem sambata.
A venit sambata, s-a trezit copilul si ..am purces la drum. A fost foarte tare ce fel s-a intamplat acolo totul. Geta l-a preluat..am iesit pe balcon, am stat la o poveste...adica Geta l-a luat in brate si i-a povestit de tot felul astfel incat sa se nasca o micutza prietenie intre ei.. Iar lui i-a placut si cum este si foarte sociabil, imediat s-a lipit de ea. Si, da, l-a tuns! Cu copilul in picioare langa ea, cu poveste spusa in continuu la urechea tanarului, in timp ce foarfeca si pieptanul ii faceau tanarului buclele sa-i zboare!! Una cate una au zburat toate, ba chiar l-a putut aranja si la ceafa si dupa urechi..asa ca..avem un baietel tuns si frumusel foc!! Si cateva bucle pastrate intr-un servetel.

INAINTE

IN TIMPUL...

DUPA
 
Dupa tuns, daca tot eram in cartierul Francez, am dat o tura si prin Herastrau..o zona pe care eu una nu o stiam: amenajata special pentru copii, au si alee pe care se face teatru pentru copii si multe masinute si multe-multe locuri de joaca mai "altfel" decat prin celelalte parcuri. Si nici nu era aglomerat. Si oamenii aveau o alta calitate decat a celor de prin alte parcuri. Bine, era trecut de ora 19 cand am ajuns noi, habar n-am cum o fi mai devreme. Cert este ca noi ne-am promis ca vom mai ajunge pe-acolo, ca sa-l dam in masinute (acum am stat putin)- caci a ramas cu ochii la animalutele alea care se invarteau. Si-i cam placeau..

Un detaliu haios: copilul are "codita" lui tati (asa avea putinul par de cand l-am nascut)
si vartejul meu din crestet (ala cu care ma lupt mereu cand ma tund sau cand incerc sa-mi asez parul- caci imi forteaza mana sa-i dau doar directia impusa de vartej..). Pentru vartejul asta nu am dovezi, dar ma puteti crede pe cuvant. :)


vineri, 19 iulie 2013

Din nou despre boala...

Andrei este din nou bolnav. De data asta, slava Domnului, macar a avut febra doar o zi, adica antitermicele le-am scos dupa o zi... Ce bine ca am reusit asta, caci nu mai suportam ideea ca bag toate rahaturile alea in stomacelul lui deja facut praf...
Din senin, iar, a facut febra marti... in cateva ore i-a sarit iar peste 38..iar in alte cateva ore a inceput si cu kk aiurea... Din fericire, intre timp, aflasem metoda de hidratare reala a unui copil care cam refuza lichidele (alergat dupa el cu lingurita cu apa/ceai menta/ORS din 10 in 10 minute. sa bea permanent cat de putin, iar dupa fiecare kk sa bea mai mult. Daca se poate mucilagiu de orez si morcov, daca nu il ia -Andrei nu-l ia- atunci ORS de morcov, nu cel de mar). Marti medic, miercuri again alt medic- de data asta la Spital, la Marie Curie.. Asteptam rezultatele la copro- dar primele sunt gata abia luni, urmatoarele miercuri. Da, am dus si la Medsana si la Synevo, caci suntem arsi si am zis ca mai bine doua decat unul singur... Pana atunci..niciun medic nu se baga la mare chestie/tratament.. Adica sa-i tinem regim (si-l tinem, iar...), sa il hidratatm, sa-i urmarim febra si sa-i dam antitermice daca-i cazul. In rest...asteptare...
O asteptare care-mi face nervii ferfelita si care ma doare cu durere fizica! Caci stiu ca fiecare zi e importanta pentru el...si, mai ales dupa ce i-am vazut hemograma si proteina C reactiva, stiu ca fiecare zi e una in plus de infectie care-l lucreaza la stomacel... 
Se trezeste noaptea plangand-tipand...se trezeste la 6 am...adoarme apoi iar la 9...(azi asa i-a fost programul..)..il doare ceva, credem ca burta, dar nu stie sa spuna inca...
Cand nu doarme e vioi si se joaca si rade si..evident..ar vrea afara...
Ieri, spre seara, l-am scos nitel prin jurul blocului.... Era ceva mai putin cald decat in timpul zilei, dar tot cald..si, evident, se supraincalzise si, tot evident, ma speriasem ca a facut iar febra.. Din fericire n-a facut...

In rezumat suntem varza cu nervii din cauze medicale. Plini de spume pe medici. Obositi si stresati si ...eu, una, cu moralul down-down...

Ma rog..mi-e si frica sa ma mai gandesc la mare, desi intre timp avem si caruciorul tip umbrela si patul pliant si salteaua si piscinuta si pompa de umflat si... Pfoooaaaa...numai sa se faca bine!!!!

p.s.
Copilul acesta care mai bine de un an n-a stiut ce-i aia febra sau boala...de mai bine de-o luna de zile una-doua se face praf la stomac. Nu inteleg!!! Chiar nu inteleg!!!! :((

vineri, 12 iulie 2013

Comment la postarea de mai devreme

Stiti ce visez eu pentru marea asta? Eu, adica nu eu-mama de Andrei- ci eu, femeia Vio...
(evident ca nu sunt separate cele doua, dar..nah, zic si io!)
Lene la pranz-cat doarme pruncul. Lene care se poate materializa chiar in somn de pranz, de ce nu? Sau in lectura-caci, da, dor mi-e sa mai citesc cate ceva. Sa zac in leaganul ala mare din curtea Mihaelei si sa citesc ceva...mmmmm... 
O seara-doua cu o fuga pe malul marii, sa ascult marea noaptea...O las pe Diana (acum o anunt) acasa si eu trag chiulul de la meseria de mama dupa ce-mi adorm pruncul. Vreo ora mi-ar ajunge...doar sa stau cu ochii-n bezna pe mal de mare...
Macar cateva dimineti sa ma trezesc inaintea lui si sa beau cafeaua pe indelete, adica pe indelete, da?! S-o savurez lenes cand abia se mijeste de ziua..  (Zau ca asta nu e imposibil. Daca o sa adorm si eu cu el pe la 21-22....si daca nu se mai trezeste peste noapte..pe la 6 am eu am deja somnul facut si-s in stare de functionare)
Sa fac iarasi cura de peste...ca tare-mi place cum se gateste pestele in 2 Mai...

Atat. Nu-i asa ca nu-mi doresc multe? :)
Da, stiu, mai bine nu-mi fac planuri..Da' de visat nitel se poate, da? :)

Liste, liste...si alte maruntisuri...

Mai avem 3 saptamani pana la mare. 
Incerc sa ma mobilizez sa fac lista cu ce trebuie sa luam cu noi. Sunt multe si am asa un feeling ca voi uita din ele... 
Anul trecut a fost simplu - copilul era mic inca asa ca jucarii prea multe n-am avut de luat. Nu prea se juca, a avut cateva zornaitoare si cateva din alea de baita...De biberoane nu aveam nevoie ca eram eu biberon ambulant... Pe plaja dormea aproape tot timpul, asa ca nu necesitam nici piscinuta, nici forme, nici lopatica, nici galetusa..nimic. Da, a fost caruciorul-care a ocupat 90% din portbagajul Matizutzului:))- da, a fost cortul de la Intersport primit la botez de la prieteni dragi, da au fost niste hainute, scutece (caci era vremea canmd inca mai vomita din cauza refluxului), blenderul si lada frgorifica cu cateva chestii luate din Bucuresti pentru el. Asta a fost bagajul copilului. Putine. 
Dar anul asta..cand ma gandesc...ajung inevitabil sa ma intreb daca nu cumva masina va fi neincapatoare pentru cate sunt de luat. Daca tot tre' sa fac lista.. apoi s-o fac!! :)
Unul e patutul pliant. Ah! Si salteaua. Care s-o plia ea, dar tot e destul de mare...
Apoi vine caruciorul (neachizitionat inca)tip umbrela caci nu indraznesc sa plec chiar fara carucior...
Apoi piscinuta. Plus-eventual- un colac din ala de bagi copilul cu totul. Plus toate alea de plaja. Recunosc ca ma gandesc serios ca pe astea sa le luam de acolo,  ca tare nu le-as mai cara de-aici. Pe de alta parte, nici ideea de a plati triplu pe ele nu ma incanta...
Apoi blender, biberoane, cani, castronase, lingurita, furculita, toate ustensilele de bucatarie pentru el. Caci acolo avem ce ne trebuie doar pt adulti, evident. Si lapte praf si cereale si niste sucuri-ca nu mai car si aparatul ala imens de facut suc dupa noi... Plus ce-o mai fi de luat de aici si de pus la lada frigorifica...
Crema de plaja. (Pentru el, pentru mine un ulei ca am pigment bun si ma vreau bronzata...). Minimul de medicamente-ca asa pleci cand ai copil mic. Plus dezinfectanti si altele din gama asta. 
Jucariile (care-or fi alea?), hainele plus macar o lenjerie de pat...plus prosopul de plaja cu Chip and Dale de la tati...Si cred ca luam si cortul Intersport...desi...Doamne, cata lupta era cand trebuia sa-l strangem!!! :)))
Cam asa e cortul:


...Oare-s toate? Si astea sunt numa' ale/pentru el... :))

A! Ca sa ma laud si eu nitel: intr-una dintre zilele libere sa saptamana trecuta, am fost cu Andrei (mare, de data asta) in Afi...si, daaaa, mi-am luat costum de plaja caci se impunea unul nou...
Era sa lesin cand am vazut cat de ieftin e pe site la ei...fata de cat am dat eu pe el aici!!! Well...asta e, macar imi place si-mi vine bine, nah!

marți, 9 iulie 2013

As vrea sa vad asta:

1 an si 7 luni

N-am scris de ceva vreme pe aici, asta pentru ca am trecut prin multe...si nu tocmai dragutze. O spitalizare de 8 zile, in "minunatul" spital Bals, despre care voi povesti pe larg in alta postare...
Asta pentru ca nu vreau sa umbresc postarea zilei de azi cu ceea ce s-a intamplat acolo, cu complicatiile aparute si tot tacamul..
1 an si 7 luni a venit cu multe cuvinte noi. De fapt cam tot ce spunem spune dupa noi..asa cum poate el.. Tot ce facem face dupa noi..si se amuza copios.. Gen: daca te faci ca-ti dai una peste frunte si zici "aoleu, ce-am uitat" el isi da una la fel si zice un "oleu" sau cam asa..dupa care rade de numa'. Deducem ca are un pronuntat simt al umorului.
Scurteaza cuvintele la prima-primele 2 silabe. La el totu-i scurt momentan. Dar intelegem ce zice, in general.
Ce nu prea intelegem e un fel de "nenea" cu eurile lungite..care inseamna multe..de la nenea pe bune, pana la tot ce vrea si arata..ar putea sa fie un fel de "da-mi" in varianta noua..Dar, la fel de bine ar putea sa fie ceva ce pur si simplu inca nu intelegem.
Dede-de exemplu- sunt degetele. Pe care si le studiaza si admira si rade de ele (de cele de la picioare).
Culorile le cam nimereste. Nu pe toate. Alb, ngeru,rosu,galben,portocaliu, verde. Litera O- o vede peste tot unde-s cercuri:))si o striga cu incantare. 
Miorlaie ca matzele, latra (fara h) ca un catel, imita tot felul de animalute.
Imita maisnile de politie, salvare, pompieri. Ma rog, toate fac la fel : "niiiiii"- dar bun si-asa! Cacica- e si motocicleta si bicicleta. Il incanta autobuzele. Face "tiiii" cand vorbesti de claxonul masinii. 
Se bucura la unele desene, adica el chiar gusta poantele din ele: cand un personaj se loveste de un perete (de exemplu) si-i ies ochii din orbita din cauza loviturii..Andrei se pune pe-un ras zdravan. Cred ca de fata aluia, nu neaparat de gluma..dar, orisicat! :P V-am spus doar ca are un pronuntat simt al umorului.
Arata cu degetul. Nu stiu de unde a invatat asta, noi nu i-am aratat cu degetul, dar cred ca-i o chestie comuna tuturor copiilor de varsta asta..sau ceva mai marisori. 
Mai nou se si stramba la cate-un om...adica pe bune chiar scoate limba si-si ia o mecla strambacioasa.
CANTA. DANSEAZA. Isi canta singur si din senin, asa..el stie ce..si de ce. Dar isi canta si se amuza cand vede ca noi ne amuzam...Danseazaa orice muzica..de la sunetul telefonului, pana la muzica de la terasele din Cismigiu sau cea care se aude din masini, pe strada... Chiar este foarte muzical. Imita bine muzica auzita, o reda destul de ok...
Aduna tacamurile din picurator si mi le da sa le pun in sertar. Daca ii cer sa-mi aduca ceva din sacosa si sa ducem la frigider, imi aduce si le asezam impreuna. Ii place tare-tare sa stea acolo unde fac ceva si sa ma.."ajute"..chiar daca -de fapt- ma incurca mai mult. Il las pentru ca-mi place satisfactia pe care-o vad pe fata lui. :)
Ii place de numai poate sa ii schimbe Andrei canalele la tv sau sa-i puna "ata-ata" pe youtube.
Vrea sa manance singur si, in general, nimereste bine gura. Problema este la ce cantitate de mancare ii ramane in lingurita  dupa ce lingurita strabate drumul de la farfurie pana la gura. Asa ca inca il mai ajutam. Dar dorinta exista si ma bucura. Cu mana manaca cu placere mai multe chestii, dar, recunosc, dupa problema avuta acum cu spitalul am cam evitat sa-l mai las sa-si bage mainile in gura (caci le indeasa si pe ele in gura atunci cand mananca cu degetele). Insa o sa-mi revin si sa-l las iar :)caci stiu ca e bine. 
E mare fan iaurt, piersica, pepene galben (rosu inca nu i-am dat anul asta), mango, bobo (biscuti, pufu, crantaneli-caci a trebui sa serveasca grisine si ale porcarii cat a fost bolnav- fiind singurele pe care le manca si pe care le permitea medicul), paine (mdaaa...si din asta i-am dat in spital..), ciorbite, banane...si altele care nu-mi vin acum in minte. Mananca cu mai mare placere carnea de pui decat pe cea de vita -desi puiul l-am evitat maxim, si pe asta i l-am dat acu' cu spitalul si am descoperit ca-i cam place... 
In orice caz la alimentatie am avut un mic regres, in sensul ca s-a cam puturosit caci toata perioada de probleme a mancat doar pasat (avea bietul copil gura plina de bube) . Dar noi ne-am intors la hrana nepasata, si desi mai scoate cu limba din gura bucatelele mai mari, in general o cam consuma asa.. Nu sunt convinsa ca o mesteca...am senzatia ca mai mult plescaie a mestecat, dar nu mesteca... Nu stiu exact ce-ar trebui sa facem ca sa il facem sa mestece pe bune, caci Slava Cerului dinti/masele/canini are!!!
Cand ii spui sa manance ca sa se faca mare..isi ridica/intinde mana deasupra capului si-ti indica cam cat de mare se va face...
Bea din cana :) Daaaaa!!!  a fost singura solutie sa-l facem sa bea apa plata, caci din bibi sau din canita lui de bebe nu o lua. Asa ca am trecut la canita de plastic cu Pooh si Purcelus pe ea, ca s-o iubeasca. Si o iubeste, zau! 
A crescut. Nu stiu exact cat mai are- dar hainele de la C&A le luam pentru 92cm, iar la greutate cre' ca are intre 12-13 (cu spitalul a slabit, cat a fost pe perfuzii, dar apoi a recuperat partial). 
Si, de fapt, cand spun ca a crescut ma refer si la ce fel se poarta... Se joaca si singur. Cu masinutele. Le aseaza pe rafturi, le muta din sufragerie in camera lui, de pe biblioteca din sufragerie pe rafturile de la el. Sau le pune in cate-o cutie de pampersi pe care o cara pe hol pana in camera. Si in parc, cum ajungem, isi scoate masinutele din carucior si se joaca pe banca cu ele. Destul de mult timp. :)
Ii place -in continuare- sa arunce obiecte. Cuburi, forme, lego, jucariile din cada, tot -tot-tot... Pana si pe bebe (o papusa mica-bebe- pe care i-am luat-o de curand) il arunca de-l invineteste:))
Arunca cu forta. Adica departe. Ba chiar si directia e buna: cand e in patut si NU vrea sa doarma ia obiectele din jur si le arunca in capul nostru. Sau in noi, pur si simplu. Si, da, ne nimereste! Si, da, evident, rade de nu mai poate! :))
Fuge mult. A inceput sa refuze sa mearga de mana, dar te asteapta sa te vada ca esti in urma lui. Tot aerian este -adica inca nu se uita pe unde merege- motiv pentru care are o mare zgaiba in barba, caci a cazut cu fata in pamant.... :(
Nu este un mare catarator, dar a reusit sa urce singur si pe scari si pe panta-toboganul mare din parcul nostru. La scari se opreste si intinde mana sa-l ajutam. Nu le urca singur, dar nici nu am prea avut unde sa exersam urcatul lor...

Cu copiii nu mai face asa urat. Pe aia pe care-i stie ii lasa sa-i ia masinutele, ceea ce este o maaare realizare -la cat de mult isi iubeste el masinile.  De asemenea nu se mai repede la ei, se uita atent la ce fac ei si -eventual- ii mai si imita.

A devenit mai..cum sa spun..mai ascultator la unele chestii, dar si mai afurisit cand nu are el chef sa asculte. E clar ca intelege mult mai mult din ce-i spunem, dar este la fel de clar si ca face mult mai mult CUM VREA EL atunci cand n-are chef sa asculte. Parca ne face in ciuda de multe ori..zau! :) Si chiar cred ca asta face!

Ce il enerveaza maxim:
-schimbatul pampersului. NU mai vrea sa stea intins. Asa ca-l schimbam cu chiu cu vai, in picioare. Nu va imaginati cum e!!!!
-statul pe olita. Daca vrea, vrea. Daca nu are chef- urla cand il punem.  (cu toate astea pe 1 iulie a cerut caca si a fugit cu noi la baie -de unde Andrei a scos olita - asadar a facut kk la olita.)
-spalatul pe cap (desi, ultimele dati parca a fost cooperant: si-a lasat capul pe spate si ne-a lasat sa-l limpezim)
-sa nu-l lasam sa insface masinutele altui copil (si nu-l lasam, daca acel copil nu este cunoscut, caci am dat peste nervosi ca el care nu suporta sa dea altora) sau, in general, sa nu-l lasam unde vrea/cand vrea el in parc. Ce face? Da, se tranteste in fund si tipa. Cool, nu?
-sa-l dea tati cu crema la...Da, la! Nu-l mai lasa sa-l atinga...asa ca asteptam sa vedem cand ajungem la medic pentru asta, caci se pare ca spre asta ne indreptam..daca nu mai accepta sa facem ce trebuie facut...
 

Or mai fi si altele? Sigur mai sunt, dar...daca nu le scriu cand le face- le uit...
Cand mi-oi mai aminti, mai scriu...

 



eu. eu. eu.

Ma puteti citi si pe blogul nou, mai exact aici . Nimic schimbat, doar inca o casa. Deh, imi place sa am mai multe 😊😉