Muzici pentru bebelusi

Muzica a fost prezenta intotdeauna in viata Andreiului nostru...

Nici nu cred ca se putea altfel dat fiind faptul ca este un mic Partos :)... In plus, cat eram doi in unul eu am ascultat foarte multa muzica (adica am facut ce fac in mod normal) plus ca am fost impreuna la cateva concerte memorabile: Scorpions, Bon Jovi, Mike & the Mechanics, Whitesnake (asta asa...ca sa mentionez doar cele care-mi vin in minte la prima strigare.)

(PARANTEZA: cati copii nascuti in anul de gratie 2011 se vor putea mandri, cand vor fi mari, ca ei au fost prezenti la ultimul concert Scorpions, adica un concert din seria de concerte de retragere.. ??? Ziceti voi, nu va fi un copil cool??!!! INCHID PARANTEZA)

Dupa ce s-a nascut i-am tot cantat..si eu si Andrei si Diana ...nu ceva anume, dar ii tot cantam/lalaiam diverse.. Plus ca radioul din camera lui mergea mai tot timpul, in surdina, pe  un post cu muzici lente si frumu.

Intr-o buna zi, in parc, cand era usor marait, Otilia (mama de Vladut) i-a cantat ce-i canta baiatului ei cand acesta era indispus... Si asta a fost "Un motan cat un pisoi"...de pe cutiuta muzicala numarul nustiucat...

Si asa tare i-a placut copilului ca mi-am dat seama ca ar fi cazul sa invat si eu ceva cantecele de copii... Cum nu ma ajutau prea mult neuronii si uitam si linia melodica si versurile..am invatat UN cantecel. Exact cel mentionat mai sus.  Incet -incet l-am invatat toti (adica si Andrei si Diana) si Andrei Jr era super incantat de el. 

Cantecul asta era asul din maneca de cate ori nimic altceva nu functiona... I-l cantam la adormire (si puneam si cd-ul cu el), in masina, in parc, la schimbat, oriunde il apuca vreodata vreo stare de nemultumire si de agitatie si se calma ca prin minune. Si radea. Si se uita fix la combinuta (atunci cand se auzea si cd-ul). 

Apoi, incet incet, am trecut si la "Azi Grivei e manios"...si i-a placut si asta... Si usor usor am ajuns sa adormim pe cd-ul mentionat... 

Pana intr-o zi, cand am vazut ca nu prea mai reactiona asa cu bucurie ca inainte, asa ca am trecut pe un cd cu clasic, muuult muult indragit rapid de el.

Serile trecute se agita de mama focului in loc sa se lase cucerit de Mos Ene.. 

(ALTA PARANTEZA: de cand merge si descopera ce-i in jur, seara e mai greu cu adormitul, caci il apuca dorul de jucarii, de cd-uri, de combinuta, de rulourile de la geam, de usa, de tot ce e in jur...si ar vrea sa mearga la ele, sa se joaca si nu sa doarma... Dar, despre asta intr-o viitoare postare iNCHID PARANTEZA)..

...asadar..ce-mi vine mie si-i schimb cd-ul si-i dau drumul pe cutiuta muzicala...cea ascultata si ras-ascultata inainte... Ce credeti? Copilul se potoleste brusc si ramane cu ochii lipiti de cutia de unde vine muzica (a se citi: combinuta). Dar nemiscat, va jur! Pe spate, cu bratele deschise, cu palmele ridicate si cu degetele rasfirate...de fapt..ele, degetele, erau singurele care se mai miscau..din cand in cand... AH! Si genele, caci mai si clipea uneori :). Reactia la cele doua piese de care v-am zis mai sus a fost bestiala: a inceput sa rada la ele si se uita la mine si parca-mi zicea "Mai, mami, astea-s cantecelele alea pe care mi le cantati voi cand eram bebeu si ma mai apucau nervisorii!!! Dadadada, zau ca le recunosc si, mai mult, acum stiu si eu ce-i aia catel si pisoi si soricel....oooohhooo...ce bine..ce mare sunt, ce bine inteleg!...."

Ca sa nu lungesc foarte mult...a adormit pe aceasta muzica... 

Iar eu iarasi am avut revelatia ca bebe nu mai e bebe, ca bebe e un baietel...mic inca, e drept, dar baietel deja...

Dragul nostru Andrei!!!! :)