invataminte...

Tot compun la o postare despre chestii...nu va zic despre ce:)...cu care nu mai ajung la final..asa ca, pana una alta, sa va zic ce-am invatat eu in weekendul asta...
Aveam o revista Pipo- din aia de copii, mi-a adus-o o prietena pt Andrei de la al ei din gradi. Si hai sa ne uitam pe ea, sa facem jocurile, sa gasim diferentele, ect-etc.. La una dintre pagini o reteta de biscuiti cu cacao. Ce ma apuca pe mine sa-i spun copilului ca, daca vrea, facem imrpeuna biscuiti. In weekend, cand mami nu merge la munca si el nu merge la gradi. Curajoasa de mine!! :)
Zis si facut..sambata am luat forme de decupat bicutii...nu aveam...si duminica, dupa somnul de frumuseste de la pranz, tanarul m-a luat direct in bucatarie sa facem biscuti.

Bon, minunat, nu? Numai ca..
1. Eu n-am facut in viata mea biscuti. De fapt, ca sa resepct adevarul intreg, eu n-am facut in viata mea ceva care sa implice vreo coca-aluat sau cum s-o numi chestia aia care trebuie intinsa ca foaie si decupata cu forme..
2. Nu stiu de ce m-am gandit eu ca -daca respect cantitatile din reteta- totul va fi super ok. Nope. A trebuit sa reglez pe parcurs cantitatea de faina..ca sa pot ajunge la un rezultat demn de intins si de decupat...Cum n-am experineta ioc..va dati seama ca am reglat si eu dupa ceea ce mi-a indicat bunul simt de femeie care, totusi, a mai asistat la momentele in care mama ei facea prajituri (adica in copilarie)
3. Nici el n-a mai asistat la moment de bucatareala de genul asta..asa ca nu, nu intelegea de ce trebuie sa asteptam. Gen...de ce ar trebui sa mai stea aia la cuptor cand arata asa de bine formele in tava... Sau, dupa ce i-am scos din cuptor, de ce nu-i putem manca ACUM. Asa, fierbinti...de fapt nu asa fierbinti, dar de ce sa fie fierbinti, caci el ii vrea recisori si numai buni de mancat..etc-etc..

Ma rog..per total a fost o experienta placuta.. Pt mine, mai ales ca n-au iesit chiar dezastru... Pt el, cred.. Dar nu o mai repet foarte curand. Adica nu cu Andrei prin preajma...Poate peste juma' de an...sau chiar un an..Mai vedem. :)
decupam forme..


Ah, nu uitati sa nu faceti ca mine: NU VA APUCATI SA FACETI CEVA DUPA RETETLE DIN REVISTELE DE COPII!! Sau..macar nu o faceti cu copiii langa voi, caci s-ar putea sa iasa und ezastru si ei sa fie super dezamagiti. Noi am avut noroc..de data asta..:))

Comentarii

  1. Dar de ce era aluatul asa inchis la culoare? Importanta era treaba cu decupatul.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Pentru ca sunt cu cacao. Da, aia cu decupatul a fost de mare senzatie:)

      Ștergere
    2. Aaa, nu am cascat eu ochii.

      Ștergere
  2. Deci v-a gasit si pe voi virusul activitatii de copt. Am avut si noi tentative, tre' sa scriu despre ele. Foarte amuzant, biscuitii au iesit, dar tari ca piatra, ca am intins aluatul prea subtire. Nu ma invat minte (nici nu sunt vreo mare cocatoare de biscuiti, dar reteta simpla am mai incercat-o, cu acelasi rezultat).

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ahaaaa...deci d-aia au iesit asa de tari?:))) Caci si ai nostri au fost cam beton! :P
      Ah, bine, prima serie am ars-o, caci m-am luat dupa ce scria acolo "la foc iute"-ceea ce a fost o foarte proasta idee. A doua am tinut-o la foc mic, au iesit nearsi.
      Sa stii ca si eu vreau sa mai fac..Sincer e prima oara cand fac, dar mi se pare chiar usor... Chiar daca nu-s vreo priceputa.:)
      Astept povestile tale:))

      Ștergere

Trimiteți un comentariu