joi, 9 iulie 2015

Vacante, vacante...

De-a lungul timpului daca a fost ceva ce nu s-a schimbat la mine, apoi asta a fost dragul de calatorii. Sa plec, sa vad, sa simt, sa miros, sa cunosc, sa bat cu piciorul stradute si piatete, sa zac la soare pe plaje (pe cat posibil putin populate), sa vizitez biserici si catedrale si sa urc in turnuri si pe unde s-o mai putea urca, sa gust mancarurile si bauturile specifice, sa bantui prin bazare sau prin magazine, sa lenevesc diminetile la cafea si serile la terase mai mult sau mai putin fistichii, mai mari sau mai mici, ...si lista ar putea continua muuult si bine...

Nu stiu daca e genetic, nu stiu daca ai mei au avut acest foc la calcaie, erau alte vremuri si nu-si prea permitea cine stie ce vacante. Plus doi copii pe care-i luau peste tot cu ei. Dar stiu ca vacante am avut de atunci. Pentru ca noi n-am fost genul de copii crescuti de bunici sau lasati la bunici. Intai pt ca aveam doar un rand de bunici, iar ei erau in Valcea. Apoi pt ca ai mei chiar au fost genul care si-au facut viata cu copiii peste tot. Asa ca am mers mult in vacante cu ei, in Romania. Nu cred ca au fost locuri unde n-am ajuns cu ei. Si, an de an, mergeam vara la mare.
Stiu exact cum vedeam masinile (strainilor) cu barci remorcate sau cu biciclete prinse de ele, asa ma visam si pe mine..incarcand masina cu familie (in proiectiile mele familia mea includea si un caine..jur!) si cu bagaje, prinzand bicicletele pe portbagaj si luand soseaua la roti.
V-am mai zis eu pe aici despre fascinatia mea legata de rulote..

Cert este ca am iubit drumurile. Nu mi-e urat la drum oricat de lung ar fi. Nu ma plictisesc, oricat ar dura. Nu ma plictisesc niciodata in vacante, daca nu-mi propun asta. (adica daca nu-i vacanta de zacut pe plaja, cand chiar am plictiseala ca scop ...) Si asta inseamna ca nu ma plictisesc nici cand sunt SINGURA cuc in vacanta, caci am avut si din astea destule.

De-a lungul anilor am avut tot felul de vacante. Daca ar veni cineva la mine sa-mi spuna "mergem de maine in vacanta in locul x?"- ei, bine, acesta este lucrul pe care l-as face cu cea mai mare usurinta, fara sa stau mult pe ganduri, chiar si de cand exista Andrei in viata mea. As strange rapid ce-mi trebuie, as lua bani sa cumpar de la locul faptei (vacantei) ce n-am apucat sa cumpar si voi avea nevoie. Nu sunt genul "planificator" inainte. Sau sunt doar daca e vreo tara/localitate in care nu gasesc ce stiu ca as avea nevoie. Sau in care nu ma omoara increderea. (gen Egipt, unde am plecat all inclusive- de altfel este singura mea vacanta asa. Dar am fost singura, asa ca e scuzabil ca am ales varianta cea mai safe.. :P). Am vazut Praga de cateva ori, am vazut Budapesta de multe ori, am vazut Viena o data si inca o data dar doar in traznit, am vazut cateva orase de prin Germania, am vazut cate ceva din Bulgaria, am vazut Amsterdam, am vazut Barcelona si statiunile de langa ea, am vazut Girona, Alicante. Am vazut Malta. Am vazut cate ceva din Grecia, adica Atena si ceva insule. Cam asta am bifat de prin Europa. De pe alte continente..Egiptul, cele 7 zile, fix cand a izbucnit revolutia aia la ei.. Costa Rica -cele 3 saptamani dintr-o iarna de-a noastra, vara de-a lor..
N-am fost si as vrea sa ajung in Franta, in UK, in Suedia si-n Finlanda. Poate ca m-ar tenta si-o Scotie. Poate si Belgia- caci stiu acolo niste locuri absolut superbe...
Nu va imaginati ca Romania n-am batut-o toata. Sunt putine locuri unde n-am fost, multe locuri in care as mai merge...

Si gandindu-ma la vacante..mi-am dat seama de ce iubesc asa de mult plecarile-venirile-drumurile-destinatiile cu drumurile de la locul unde ajung...De ce as prefera sa-mi dau toti banii pe vacante si nu pe altceva. Pentru ca imi umplu sufletul de cald, ochii de lumina, mintea de imagini si de scene si de intamplari mari-mici, colorate sau alb negru. Minunate. Raman acolo, lipite pe dinauntru meu si cred ca ma fac mai frumoasa. Pe dinauntru. Mai deschisa. Si nu dispar... fiecare loc a lasat ceva in mine. Chiar daca a trecut mult timp fiecare nume al unei destinatii unde am ajuns si eu, fiecare imagine (pe care-o zaresc la tv sau pe vreun site) de prin locurile alea face ca un stol de fluturasi colorati sa imi inavdeze mintea. Imagini, mirosuri, fete de oameni zarite in treacata, nici nustiam cata informatie am inmagazinat. Ca atunci cand ai vazut un film, poate ca l-ai vazut acum un an, poate ca au trecut 20 de ani de cand l-ai vazut, dar cand auzi pe cineva vorbind despre el..sau despre un actor care-a jucat in el..iti vin in minte scene din filmul ala...Scene pe care nu stiai ca le-ai tinut minte. Nu-ti amintesti tot filmul, nah, a trecut timp, dar bucatile care te-au impresionat vin rapid in mintea ta..

Si toate aceste bucatele puse cap la cap fac un film intreg, ala de care va spuneam ca te face mai frumos si mai deschis de dinauntru catre inafara. Iar filmul ala arata cam asa: Barcelona-Rambla-Sagrada-Piata de fructe-Statui umane-porumbeii din piata-excursia la Girona- Montserrat-plaja-plaja-fructele de la masa-sangria....Santorini-alb-albastru-plaja cu nisip negru-pisicile-terasa cu apusul de soare- feriboatul- rasaritul pe ferry. Atena-piata aia al carei giratoriu l-am facut de multe ori, masina negasita din motive de am uitat unde-am parcat-pietrrele-caldura-Rafaga in masina-multe scutere,multe masini lovite..autostrada aia care m-a dat pe spate..Amsterdam-casele de pe malul canalelor, casele plutitoare- bicicletele,mersul pe bicicleta, ploaia, cafenele..Costa Rica- ocean, Samara, plaja salbatica,batranul stirb si plin de riduri care a dat niste indicatii (deloc clare) despre pe unde sa mergem cu masina, hamacele, geamurile taiate gen jaluzea, florile multe si plantatiile de cafea, ficusul copac protejat..  SanJose, femeile cu funduri mari si picioare scurte si cu multi copii foarte devreme facuti..curtea interioara a hotelului unde-am stat -in care auzeam conversatii de telenovela, numai ca ele erau viata lor reala...vulcanul, strigatele maimutelor in jungla,noaptea... Praga, Budapesta,Viena-strazi,cladiri, poze, biserici, piete, piatete, turisti multi...Germania- concertul U2, exactitatea trenurilor ...Malta-masina cu volan pe dreapta pe care nu am putut s-o conduc, plajele, camerista care s-a dat cu parfumul meu, parfumul care mi s-a varsat in bagaj...Egipt-piramidele, desertul seara, mirosul, aerul ala uscat si fierbinte, Cairo, femeile carora le vedeam doar ochii, barbatii care jucau un fel de table in timp ce ele, femeile, munceau...templele, telefoanele cu Andrei (mare), permanentele intarzieri ale personalului hotelier..
Si multe altele. Si mai vreau, Mai vreau. Inca mai e loc. Abia astept sa-l completez. Sa-l completam :)


2 comentarii:

  1. Ce de locuri frumoase, draga Vio! :)
    Si eu sunt o mare amatoare de calatorii, sunt cea mai mare pasiune a mea. Spre norocul meu am avut parte de multe calatorii frumoase pana acum, sper sa urmeze si de acum incolo. Spre deosebire de tine insa eu ma plictisesc in masina, nu imi plac drumurile lungi si de asta de obicei prefer sa merg cu avionul pana la o destinatie si de acolo sa inchiriez masina, ca sa evit drumurile prea lungi.
    Iti doresc sa ai parte si de acum incolo de multe vacante frumoase! Andrei este sagetator, deci aproape sigur va avea si el placerea calatoritului, asa ca veti avea un partener de nadejde in calatorii. :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumim la fel.:)
      Da, asa ma bucur ca si el este deja mare doritor de calatorii. Tare-tare ma bucur:)

      Ștergere

eu. eu. eu.

Ma puteti citi si pe blogul nou, mai exact aici . Nimic schimbat, doar inca o casa. Deh, imi place sa am mai multe 😊😉