marți, 11 martie 2014

Invatam jucandu-ne. Capitolul 1

Citind postarea Dianei (nu sora-mea, e doar coincidenta de nume) mi-am dat seama ca, din cand in cand, mai faceam si eu cate-o recapitulare la capitolul "cum /cu ce ne mai jucam"

N-am mai facut de ceva vreme, din lipsa de timp, dar si din cauza ca viteza lui de a fce lucruri depaseste cu mult posibilitatile mele de a nota tot...
Insa acum m-am decis si cu aceasta sciere voi deschide "seria" celor care se refera la jocuri/jucarii/activitati/chestii achizitionate de copil de-a lungul timpului...Poate ca si alti parinti vor gasi utilitatea acestor "articole"- caci in ele o sa ma exprim si despre jucariile cu care-am luat teapa (in sensul ca n-au prezentat interes/utilitate). Nu-i un adevar general valabil, este experienta noastra, nu toti copiii sunt la fel...asa ca...vedeti voi ce mi se pare sau nu de luat in seama...

Eu cred ca e important sa vezi ce-i place copilului si daca ai norocul sa posede o pasiune pentru ceva apoi poti fructifica pasiunea aia la maxim si prin ea multe lucruri poate sa invete. Nu-l pui tu sa invete ceva, o face el pentru ca asa are chef, invata prin joaca...iar eu cred ca la 1-2-3 ani asa invata cel mai bine!!! Si..u know what??..e si gratis!!! :))
Sa vedeti cum ne-a ajutat pe noi dragul asta al lui de masini...
Stiti deja ca avem un copil care e lesinat dupa masini. Cei care ne citesc mai demult stiu si ca pasiunea asta s-a manifestat foarte devreme. Si nu ma refer doar la masinile de jucarie, ci la masinile de pe strada...alea reale..parcate sau in mers, mari sau mici, mai noi sau mai vechi...
Asadar...data fiind pasiunea lui pentru masini, la 1 an si cateva luni(vreo 4, cred) deja incepuse sa stie culorile de baza. Pentru ca drumul spre parc trece pe langa un luuuung sir de masini parcate si pentru ca le arata in continuu, am inceput sa-i spun culorile... Asa a ajuns , in prima faza, sa stie de masina "aba, neagrrra, catica (atunci asa spunea portocaliu :P), ohu (asta era rosu), gaben, ghi (griul de atunci), ede (verde), badu (asa spunea atunci albastru). Apoi am continuat cu "subtilitati", astfel incat a ajuns sa stie si de loz(roz,da!) si de mov si de bej si de culoare mai inchisa-sau mai deschisa....plus ca le pronunta bine pe toate. 
Apoi, tot de la masini, a venit faza in care am inceput..in joaca..sa-i spunem marcile. Imi amintesc si acum ca primii care i-au zis o marca de masina au fost bunicul si Diana: eram la Opera...dupa ce i s-a spus o singura data deja o recunostea...asa ca am continuat :). Prima recunoscuta a fost Peugeot (initial in zicea Jo:P)-era usor s-o tina minte caci avea leul ca sigla si pe el il recunostea instant. Apoi Opelul- la care cand a vazut fulgerul a zis "fuger-poaie" si l-a asociat si cu FulgerMcQueen si a retinut si pe asta. Au urmat Dacia..iar in iarna deja le stia pe toate pe care le stiam si eu:)). Hatzsu- e cea mai greu de tinut minte si de pronuntat (Daihatsu). Nici Citoren nu-i iese prea bine: Sien. 
Acum daca n-au sigla pe ele, le vede capecele de la roti si tot le recunoaste... Iar daca, printr-o minune, e vreuna care nici asta nu mai are si nu stie ce e, ma intreaba "Tze-i asta?" si ma duce de mana, in spatele masinii, caci stie ca acolo putem sa citim ce marca este...
Apoi...tot datorita iubirii lui maxime pentru masini... a pornit si faza cu literele/numerele. A doua "obsesie" a lui. Caci a venit momentul cand nu-l mai satisfacea ca stie marca si culoarea, si s-a dus la numere unde incepuse sa "citeasca" (hkfdjfosufoeri-cam asa le citea:P). Asa ca...ne-am apucat sa-i citim si numerele/literele ....
Si uite-asa ne stie toata strada cand iesim in parc, caci declama marca masinii, culoarea, se opreste si la numere (pe care le citeste din dreapta spre stanga:P). Dupa care completeaza cu "mudalaaa, jegoasa...ihhh"  -daca e cazul si "nu pune mana". Sau "culatzica, buuna...pun mana" daca e in stare rezonabila. 

So..cum va spuneam cea mai utila si educativa activitate din viata noastra asta a fost. Intre 1 an si catvea luni si..pana-n ziele noastre:) Caci si acum le pipaie, mangaie, iubeste (doar va spuneam acum cateva zile ce fel mai imbratiseaza cate una).
Bun, tot de la ele a invatat si ce-i aia pana de cauciuc, sigla, steag, cum se spala, care-i volanul, ce-s stergatoarele, ect-etc.. D-astea..de zi cu zi:)

Pasiunea/obsesia numarul doi. Literele/numerele.
Cartea extrem de utila si pe care o iubeste si-n prezent:
Plus cateva luni de iubire maxima pentru un puzzle cu litere. (asta era prin casa de prin vara, dar il dosisem pe undeva caci atunci nu facea nimic altceva decat sa-l arunce prin toata casa, asa ca..l-am pus la sertar..o vreme).
In octombrie-noiembrie stia toate literele. NU ALFABETUL (retineti, nu le stie ordinea asadar!!) ci doar recunostea "poza" literei-numarului, iar la litere asocia si cuvintele care incep cu litera respectiva. Si uite-asa a invatat si o gramajoara de cuvinte noi!
Asta la 1 an si 10 luni. La doi ani deja ne "teroriza" cu litere nonstop...mergeam pe strada si striga ce vedea scris pe pereti, sigle de banci, hainele copiilor din parc (daaa.....ati citit bine!) panouri publicitare-etc-etc..
I-am alimentat si noi pasiunea asta..asa ca Mos Craciun a venit cu cee ce si-a dorit: litere si cifre. (bine..el a venit si cu altele, dar deocamdata vorbim de litere). De baie, de data asta...
plus magneti de frigider-evident litere&numere. Cele din urma au reusit sa determine una bucata de copil super activ sa mai stea si locului cat i se face un piure/un suc..etc :))

Buun...sa trecem la puzzleuri. De prin toamna-iarna au aparut si astea.

Cel cu litere este super misto, dar e si o mica problema cu el, imaginea asociata de sub litera este in engleza. Am incercat sa-i spun si cuvantul in engleza, dar n-am insistat...le aseaza bine oricum (probabil memoria vizuala e perfecta si a "pozat" asezarea lor..). In prezent pe astea le face (pe toate de mai sus) cam in...2 minute... Asa ca, au fost foarte utile, a invatat sa potriveasca formele la locul lor, dar acum le-a cam "fumat"... Raman la locul lor, pe raft, le mai ia cand are chef, dar le termina repede-repede.
Mai nou au aparut si din alea cu "imbraca ursuletul" sau "imbraca fetita"...
plus cele de genul acestuia:
Ele sunt mai noi asa ca nu le face chiar atat de repede...

Buuuun...
Acum, ce ne-a mai placut si am folosit si mai folosim. Tabla de la Ikea si creta. Am scris, am desenat. Noi si el, deopotriva. Si culorile lavabile de la Noriel. (astea au fost primele, acum suntem la al treilea set)
Prin desen a capatat primele notiuni despre familie (ii desena bona pe Andrei, pe mama, pe tata, pe bunicul, pe matusa Diana, pe matusa Marika..la mare...in masina..in vacanta..in parc..etc-etc). Incet-incet si-a dat drumul si la "desenat". Sincer eu cred ca i le-am luat prea devreme (la un an jumate' deja le avea, in prima faza a si gustat dintr-un varf, se manjea tot pe degete...dar in toamna deja tragea linii si mazgalea de mama focului de unul singur). In legea lui. La fel si cu creta pe tabla. Eu consider ca "desenatul" asta al lui l-a ajutat sa-si dezvolte imaginatia...sa-i dea drumul sa zboare libera: in timp ce "coloreaza" iti si explica ce-a produs acolo: ba o masina, ba un tren, ba o fetita, ba un avion...de toate, ce mai!!
Daca la inceput culorile stateau pe un raft la care nu ajungea si i le dadeam doar "controlat", acum ele sunt impreuna cu foile, la indemana lui. Le ia cand vrea, isi ia foile si deseneaza. NU a desenat pe pereti, uneori ii scapa -din greseala- cate-o linie pe cuvertura sau pe covor, dar se sterg/spala foarte usor si ii explicam ca desenam pe hartie..asa ca peretii/obiectele au scapat nepictate. (deocamdata??)
De vreo luna avem si vopsea din aia de poti picta cu palmele, dar si pensula... Deocamdata e in perioada de acomodare cu ele, plus ca..recunosc..i le dau rar caci spal si la copil si la toate cele destul de mult dupa ce incheiem "atelierul de pictura". In plus, vad ca-l deranjeaza ca e murdar pe maini:)) si se acomodeaza greu sa stea asa... (daca-l vezi cum tine palmele cu degetele rasfirate...razi de numa'!)

De sambata are instrumente muzicale. Astea
Saxofonul il folosim noi, caci el nu reuseste sa sufle si se oftica..:)), dar restul il distreaza de minune! Cred ca si pe vecinii nostri...:P

...
La postarea asta am scris de ieri, azi o las la vedere, dar revin ..curand...cu completari.:) 
Si ...ramaneti aproape..urmeaza poze cu Andrei cel tuns a treia oara:)). Da, ieri am fost la tuns..dupa cum v-am obisnuit avem fitze..tot Geta Voinea l-a tuns. Detalii si imagini..in curand.







Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

eu. eu. eu.

Ma puteti citi si pe blogul nou, mai exact aici . Nimic schimbat, doar inca o casa. Deh, imi place sa am mai multe 😊😉