sâmbătă, 10 februarie 2018

Notate in fuga

Pe asta trebuie sa o tin minte, asadar o scriu: ziua in care am citit amandoi in aceeasi camera, fiecare cartea lui. Azi.
E drept ca el inca nu își citește in gând, așadar auzeam si ce își citea el din Recreatia mare.
(Da, am găsit reeditata cartea si i-am cumparat-o)
Si e drept si ca, atunci cand radea cu lacrimi de ce își citea, ma opream din cartea mea ca sa ma hlizesc si eu cu el.

Insa asta nu schimba cu nimic premiera lecturii in doi.

O adaug la serile de prin octombrie, vreo doua la număr, seri in care mi-a citit el la culcare. (eu eram palita de o laringita care imi furase total vocea)

###
Sunt zile im care ma uit la el si parca tot nu imi vine sa cred ca eu..eu..sunt mamă de copil de 6...
Pe bune,chiar am facut eu asta?!😊😀

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

eu. eu. eu.

Ma puteti citi si pe blogul nou, mai exact aici . Nimic schimbat, doar inca o casa. Deh, imi place sa am mai multe 😊😉