La 2 ani si 9 luni

in canoe...

Umblam, umblam, umblam... Andrei are o carte, luata de printr-un magazinas din Mangalia, cu un magarus sagetator. Fiecare pagina are un desen si cateva cuvinte -care descriu zodia lui.
De cate ori o vrea citita, ma amuz de cat de manusa i se potriveste...Optimist...iubitor de calatorii si de descoperit locuri noi...iubitor de prieteni...din astea...spre rusinea mea nu le mai stiu pe toate:))

Andreiul nostru sagetator este un iubitor de calatorii si de descoperit locuri noi. Cand e vorba de plecat intr-o (mini)vacanta, oriunde ar fi ea, oricat de scurta sau de lunga, e bucuros... Cand ajungem in locul cel nou n-avem probleme de adaptare cu somnul sau masa (mai ales acum ca mannca ce mancam si noi), iar la plimbari este mereu dornic sa vada/auda/afle despre tot ce este in jurul lui.  La prima vedere, ai zice ca este usor agitat cand ajunge intr-un loc nou, pentru ca este argint viu: acum e in dreapta, imediat s-a mutat in stanga..vrea sa vada toate obiectele, vrea sa stie ce-s alea -daca e prima oara cand le vede (gen seiful din camera de hotel din Tulcea...seif nu mai vazuse ca, nah, nu detinem acasa:P), tre' sa le pipie, sa le butoneze, sa le miste, sa le suceasca.. Mda, seiful l-a blocat, noroc ca stiu ca aia de la hotel au cod de deblocare...:)) . Asta in camera. Iar afara...well..afara tot ce vede nou trebuie sa stie ce este. Si-i spunem, ii vorbim in continuu, ii explicam, ce-s alea...ca aia-i parama si la ce foloseste (caci nu merge asa..doar sa-i spui cuvantul care denumeste obiectul si gata, el vrea sa stie si ce se face cu obiectul ala..); ca ala-i ponton, ca...si ca...si ca....
Ce este super misto e ca achizitiile lui dpdv vocabular si intelegere a lucrurilor din jur sunt spectaculoase mai ales dupa o astfel de minivacanta. Si, de fapt, se simte orice iesire din "decorul"clasic (casa-parc-casa) caci si cateva ore la Ferma Animalelor sau bantuind strazile Bucurestiului sau o fuga de-o zi pana la Nistoresti...aduc lucruri noi pentru el, pe care le prinde extrem de repede...


Paranteza lunga: Mi-a luat ceva vreme (cand abia incepuse sa misune si nimic nu-i scapa studiatului) pana sa inteleg ca trage de toate pentru ca are o maxima curiozitate. MAXIMA. Stiu ca sunt copii care nu sunt atat de curiosi, cu ei e mai usor cateodata, in sensul ca nu tre' sa stai chiar la 20cm de ei ca sa nu-si traga obiectele in cap..sau ca sa nu se raneasca.. La noi "distanta maxima recomandata":)) este de 50cm. Inchid paranteza.


Andreiul nostru, care nu este fan lego (de exemplu) desi a vrut si i-am luat, este mare iubitor de..carte. :) JUR! Mai stiti ca pe la 1 an a trebuit sa scoatem toate cartile de pe primele doua rafturi de jos, din biblioteca, pentru ca nu se putea opri din a scoate si a rasfoi toate cartile la care ajungea? Daca nu mai stiti..va spun ca asa a fost. Scotea cartile, una cate una, le rasfoia, se uita la scris (erau carti de adulti, nu de copii) ca si cum intelegea ce scrie (fascinatia literelor alea negre pe pagina alba...wow..oare ce-i in mintea unui bebeu' de 1 an cand vede prima oara asa ceva??), apoi le aseza (cum putea) inapoi in raft...Buuun. Timpul a trecut si iata-ne ajunsi la faza in care este in stare sa stea sa-i citesti vreo 20 de carti una dupa alta... Nu-ti da pagina chiar daca este un singur desen pe ea el astepta sa termini ce scrie acolo... Vrea sa stie TOT ce scrie, si cand spun tot va rog sa ma credeti ca asa este!

• De exemplu (ca sa fie clar ce vreau sa spun) recunoaste sigla de la editura Litera, de la cartile Tango, ori de la Egmont. Cum a ajuns la asta? Pai intreba mereu "Ce schie acolo?" si trebuia sa-i spunem, evident ca i-am zis  si ce-i aia editura (bine, pe intelesul lui, adica este un fel de fabrica unde se fac carti. De fabrica stie, caci a vazut prin desenele cu Craciunul si prin carti, fabrica de jucarii a lui Mos Craciun. Asa ca tzac-pac..legaturile s-au facut rapid in mintea lui si acu' stie omu' si ce-i aia editura..)
• Alt exemplu: daca vreti sa aflati cine-a scris Neghinita puteti sa-l intrebati pe Andrei, si va va spune clar si raspicat "Balbu Stefanesscu Delavancea". A vrut sa stie omuletul "ce schie acolo?" la numele autorului, i-am zis, a tinut minte din prima.
• Isi stie unele carti pe de rost. Le-a vrut citite de atatea ori incat acum, cand ajungi la cate-o pagina REDA CUVANT CU CUVANT ce scrie pe ea. Si, credeti-ma, unele sunt cuvinte pe care nici nu stiu daca le intelege exact dpdv sens. Sa va zic ca pe ele i le si explicam?? :P (de obicei ii dau un sinonim pe care-l stie, iar daca e complet nou si nu il pot asocia cu sinonime atunci merge o scurta explicatie), ca, nah, ma gandesc ca daca tot le retine..sa le stie si sensul..:))  (Fie vorba intre noi asta este un bun exercitiu de memorie si pentru mine, caci imi reamintesc cuvinte pe care nu le-am mai folosit de mult timp:)))
• Uneori, la culcare, daca-i prea mult scris pe pagina si mie-mi pica ochii-n gura de somn (a se retine: mie, nu lui!!!) incerc sa mai sar cate-o fraza sau s-o scurtez..fara a modifica sensul povestii. Ma corecteaza. Imi spune ce cuvinte/expresii am sarit.. :)) Asa ca nu-mi prea merge! (evident ma refer la povestile pe care deja le stie...cum spuneam mai sus..aproape pe de rost..)
• Unii copii isi iau la culcare un plus, o masinuta sau o papusa (daca-s fete). Andrei vrea..da, o carte! O inveleste cu grija cu cearceaful lui, iar eu o extrag de pe sub el dupa ce adoarme...

Cam asa-i cu cartile...
Ah, sper ca n-ati uitat ca adesea mergem la librarie..ca sa stea sa "citeasca"...
U know what..?? La ce dezastru vede prin parcuri pe la locurile de joaca, uneori ma bucur ca nu e asa de indragostit de ele. Sigur, mergem si acolo, dar ..sa nu credeti ca n-avem si in rucsac cate-o carte.:)))


Are doi prieteni reali. Codin si Anthony. Primul are 3 ani si 5luni, al doilea 3 ani si 4 luni. Era de asteptat ca sunt mai mari, el chiar are nevoie de copii care sa vorbeasca macar cat vorbeste el sau de la care are ceva de invatat. Daca un copil nu face ceva ce nu stie el, daca "oferta" este redusa..nici nu-l baga in seama. Cu A. s-a vazut rar, dar tocmai asta e si mai misto ca, desi se vad foarte rar, cand se vad se joaca foarte misto impreuna. Cu primul..well..aici e mai complex. La el si cu el a fost deja de 2 ori la Nistoresti, ne mai vazusem de cateva ori in parc (de 2 ori m-a pus sa mergem la Codin, asa ca am strabatut tot orasul pana la IOR ca, nah, dorea sa-si vada prietenul..). In plus, mama lui C a stat cu amandoi saptamana trecuta..all day long. Au iesit in parc impreuna, au mancat impreuna, au dormit..nu, nu in aceeasi camera, dar in aceeasi casa..la pranz. Dupa care au mai stat vreo doua ore cu mine..caci am fost si eu schimbul doi (dar foarte scurt) la ei:).
Mai sunt cativa cu care se joaca frumos, prin parc, tot mai mari..pe la 4-5 ani.
Ce observ...poate si pentru ca are de-a face cu copii mai mari..poate pur si simplu pentru ca a inceput sa creasca si sa imite ce vede la cei mai mari: incepe sa se duca sa spuna "vlei sa fim plieteni?" si sa invite cate-un copil (care-i place lui, evident ca nu pe toti!) sa se joace impreuna. "Hai, baietel, vino sa ne dam pe tobogan!", "hai si Andlei la balansoar sa se joace cu baietelul" (da, se invita el pe el insusi..).. E misto, e chiar misto...


Este incapatanat. Si nitel..ofticos. Daca nu-i iese ceva, se enerveaza si se oftica si NU mai continua ce incerca sa faca. Ba chiar arunca cat colo obiectul la care mesterea. Cu greu il mai aduci inapoi la activitatea aia.. Ceea ce...hm..e clar ca trebuie modelat pentru ca, de obicei nu-i iese ceva caci se grabeste (OH, da, totul ar trebui sa fie ACUM si REPEDE!)


De-o vreme, de cand se uita cu Andrei-mare la filmulete pe youtube, canta cateva cantece. Le-a prins bine, nu doar muzical (le prinde din prima si le reda foarte bine...clar il mostenetse pe Andrei, eu sunt varza la asta..) ci si cuvintele in ..engleza. Asa ca..da ..cred ca ar putea cu usurinta sa prinda o limba straina. Acum inteleg de ce unii isi dau copiii la limbi straine de la varste asa de mici.  Itsy Bitsy Spider , The Finger Family, Wheels On The Bus sunt trei dintre ele. Partea misto e ca a retinut si ce inseamna (caci Andrei ii si traduce din engleza) asa ca, uneori, canta "mama degetel, tata degetel.."adica in romana. Sau, te trezesti ca se duce la o masinuta de-a lui si o intreaba "buna, masinuta, how do you do?" :)))


Gata, nu mai pot scrie mai mult. Raman datoare cu o poveste pe larg despre Tulcea, unde a fost frumos... si de unde o sa va las si poze. De fapt..pana vin cu povestea va las niste poze...
Iaca!

imprietenire si schimb de jucarii...

plangand dupa gogosi...pe care nu le-a primit...caci am plecat nemancati la drum..

p.s. explicatie la legenda de la ultima poza: am facut imensa tampenie (INTRE timp am aflat si ca era ilegal..) sa plecam cu el fara scaunul lui, pentru ca am plecat fara masina noastra si eu nu mai stiam sa demontez/montez scaunul... A vomitat bietul copil ...de-am facut vreo 6ore pana la Tulcea. Eu , negandindu-ma ca are rau de masina daca nu sta prins in scaun, m-am purtat ca si la alte drumuri..am lasat copilul sa manance la plecare, ba chiar i-am dat si gustarea de pe drum..ca la orice drum...A fost..brrr...imi venea sa o iau pe jos pana la Tulcea, cu el in brate... La intoarcere, cum scaun n-am gasit sa CUMPARAM in Tulcea, am respectat instructiunile : fara mancare, Debridat inainte de drum si atat... Bietul de el...era treaz de la 8am si a mancat prima oara acasa, pe la 14 si ceva... :((
A trecut, mi-am invatat lectia, NU MAI FAC. Sa nu faceti nici voi tampenia facuta de mine!!!