vineri, 8 noiembrie 2013

Vorbaretul nostru.. :)

Noi ne-am obisnuit cu el..dar foarte multi oameni se mira de cat de mult vorbeste. Si relativ corect, adica nu are chiar pasareasca aia specifica copiilor de pana-n doi ani.
Acum...obiectiv vorbind..daca sunt si eu atenta la cei din jurul lui, apropiati varstei lui, drept e ca Andrei spune foarte multe. Nimic din ceea ce vede pe drum spre parc, in parc sau..in general..oriunde ne-am afla..nu scapa comentariilor/intrebarilor lui. Si noi ii vorbim mult. Si dintodeauna i-am vorbit mult.
 Cu alte cuvinte, da, eu am fost genul ala de mama care i-a spus cate-n luna si-n stele pruncului imediat dupa ce l-a nascut. Adica ii spuneam tot ce faceam impreuna cu el...n-aveti decat sa muriti de ras sau sa ziceti ca eram tralala...dar eu eram d-aia care-i "povestea" : acum schimbam pampersul, acum ne schimbam hainuta, acum facem aia, acum face aialalta...uite s-a facut noapte, uite crema de fund, uite paturica bleu..etc-etc.. U know what I mean! :)
 Asta poate ca a contat, pe de-o parte. Pe de alta parte..e copil rezultat din doi vorbareti..asa ca, poate ca genetic era normal sa iasa asa ciripitor:)

Ca vorbeste mult este una. Ca m-am trezit ca, deodata, a inceput sa spuna cuvinte fara a fi insistat eu pe ele..asta deja m-a dat pe spate. Ma explic: ne intalnim des prin parc cu Ani. Ani care-l plimba pe Cody. Si dupa Ani vine mereu o gasca de catei. Unul dintre ei este catelul parcului...a aparut acolo cand era Andrei bebelan si-mi dormea pe aleile umbroase..a ramas prin parc, pe langa ghereta de la BGS. I se spune Johnny. Eu, care cum va spuneam mai sus, vorbeam in continuu cu Andrei, ii spuneam de cate ori mi-l arata (mai intai cu un deget intins si fara verbalizare, mai apoi cu deget intins si zicand "Am", iar apoi spunand "caine"..)" Da, mama, e Johnny". Asa cum, cand o vedeam pe d-na Ani in zare ii spuneam "Uite, mami, ne intalnim cu Ani si cu Cody". Ani spunea de cateva luni. Acum cateva zile i-a zarit...si, cand am ajuns langa ei, a exclamat fericit "codiii" si apoi "johniiiii" Da, m-a surprins. Uite ca a retinut cuvintele alea, uite ca..la un moment dat..fara sa insint..le-a spus el... La fel cum aseara a exclamat "Otiiiia" -catre Otilia... Asa cum, deodata, a inceput sa recunoasca unii copii din parc si sa le spuna pe nume..Vlad, Rares, Matei...
La fel se intampla si cu alte cuvinte..tot ce-i spui baga la cap si a trecut de faza in care doar reproduce automat un cuvant..A intrat in etapa noua: leaga cuvantul de obiectul pe care acesta il denumeste si il recunoaste, dupa zile, si-l arata cand il vede...
Balena, dagon (da, nu zice inca r-ul), foc, fal (far), talp(stalp), luna, bota(toba)...sunt doar cateva dintre ele...
Stie ca Fulger MCQueen -de pe noile lui sosete- este cel din carte (nu, nu i-am aratat noi. Cand am ajuns acasa cu ele s-a dus direct la carte si ne-a aratat ca ala este..), asa cum stie si ca "Buca" (Bucsa, da!! :P) cumparat in Cismigiu este cel din carte... Asa cum stie ca figurinele lui cu Pooh si prietenii sunt cei din carte sau de la tv... (il ia pe Puf si-l pune langa ala din carte si zice, aratand cu degetul, unu'- adica ala din carte, doiiiii-cu ala din mana lui). Asa cum stie, cand vede Salvarea pe strada, ca acolo este doctorul: incepe sa faca nino-nino si exclama -gata sa sara in fata ei- doco-doco (da, doctorul)..
La fulgerul de la Opel se duce si striga..fugel...poua..:)))Habar n-am de unde stie..cred ca vreodata cand ploua si fulgera i-am zis eu ca alea-s fulgere sa nu se sperie, ca asa e cand ploua...si o fi tinut minte cuvantul...iar cand l-a auzit si i l-am aratat la masina a facut legatura cu ce i-am zis atunci?? E posibil, oare???!!!???

M-a intrebat cineva (vis a vis de faptul ca, mai nou, adormim cu poveste pe cd) daca el chiar asculta/intelege. Si n-am ezitat sa spun foarte ferm: DA. Caci -in timp ce asculta povestea o si "comenteaza". :)) Pe cuvant!! Asa ca, desi cred ca nu intelege 100%(caci sunt multe cuvinte noi), esenta povestii o intelege. Adica ceva de genul: a iesit o fetita mica-mica cat un deget, dintr-o floare rosie...apoi a parut si-o broasca si a dus-o la un lac...pestii au venit si ei langa Degetica...apoi a venit si-un fluture care a indragit-o si care zbura pe langa ea...si pasarile cantau cand o vedeau...etc-etc...:)
Cert este ca...da, vorbeste mult, foarte mult..iar eu ma straduiesc sa fiu mereu pe faza cand zice ceva nou si se uita la mine, asteptand sa vada reactia, sa-i arat ca sunt mandra de el...ca-l incurajez in ceea ce face...

Da, sa ai copil e fulltime job. Cel putin la acest moment, pentru mine, asa este. Caci vreau, chiar vreau din suflet, sa-l crestem frumos...cu incredere in propriile lui forte...Caci vreau sa-l ajut sa creasca avand credinta ca orice ii este posibil...ca macar poate incerca sa faca un lucru...ca, si daca nu-i iese din prima, e bine sa mai incerce.. Caci fiecare lucru nou facut e asa o maaaare realizare pentru el..si este asa de mandru cand poate sa faca ceva ce nu mai facuse...



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

10 August 2018.

Acum doi ani am intrat prima oara in apartamentul acesta. Ma uitam zilele trecute pe pozele vazute in anuntul de pe un site de imobiliare, i...