duminică, 8 aprilie 2018

Dor cu cel mai mare D posibil!

De când a binevoit să vina această primăvară-vara mințile mele zboară (absolut de necontrolat) către mare și nisip și răsărituri...
De vara trecută aștept vara asta. 😎Bine că a fost o iarnă cuminte (totuși) căci altfel emigram 😁


Mă pălește așa...aiurea..in miezul zilei, in mijloc de trafic, de sedinte, de treburi...aparent fara nicio legatura cu ce fac in momentul ăla. Domnul DOR.
E suficient sa aud o muzica, sa îmi intre o rază de soare in ochi, sa...și, gata, sunt pierdută. Visez cu ochii deschiși.. parca am luat-o razna.
Și știu că mai am puțin, foarte putin, până la prima plecare spre Ea...dar ce mult mi se pare puținul asta.

Vara asta va fi vara mea.
Știu.
In Vama mă îndoiesc că mai pun piciorul, am fost major dezamăgita ultima oară, in august. Ori poate că nu am fost in compania cui ...cuiva care ar fi făcut că Vama sa fie Vama mea. A fost doar a altora. Și deloc a mea. Și eu deloc a ei.
Dar știu eu un loc aici, caruia mă voi preda neconditionat. Ba chiar doua. Locuri.
Și mai știu niște locuri, prin Grecia, cărora mă voi preda la fel de necondiționat.

Așa că..aaaaa..ce ziceam..mă scuzați, am uitat, căci am niște vise (nebune și de neoprit) cu albastru și alb... de nu mai știu de mine!!!😍





Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Cea mai grea zi

De 8 ani cea mai grea zi din an a devenit 30 iunie. Este ziua in care Mama si-a oprit drumul prin lumea asta. 30 iunie 2010 . Avea 64 de an...