marți, 23 ianuarie 2018

Carnetul carnetului.

Cartea Recreatia mare a lui Mircea Santimbreanu, va spune ceva?
In ultima vreme imi amintesc tot mai des de o povestioara de acolo, una despre carnetul carnetului carnetului  samdp...

Era vorba despre un uituc,care trebuia sa isi faca un carnetel in care sa noteze diverse,dar, pentru ca uita si pe ala unde l-a pus, trebuia sa isi faca inca un carnetel unde sa noteze locul primului carnetel..si tot așa. Ati prins ideea.

Ei, bine, eu nu stiu daca asta m-ar ajuta..dar..ma gandesc ca as putea incerca..😀

La aproape un an si jumătate de cand ne-am mutat aici, încă mai am diverse chestii pe care,când am nevoie de ele, nu le gasesc.  Băi, dar nu le gasesc deși rastorn casa cu fundu'n sus. Si nu e ca și cum am locui într-un palat cu nshpe mii de camere sau cu nshpe spații de depozitare!! Nu, frate, sunt doua camere, DOUĂ! Spații de depozitare nu prea multe, adică, nah..alea serioase nu sunt multe. Poate că, de fapt, asta declanșează totul...🙃
 Paranteză. Am crescut intr-un apartament de doua camere, semidecomandat, patru oameni. Ai mei părinți, eu și a mea soră. Intr-o casă in care dormitorul, pe care îl împărțeam cu Diana, era camera unde, alături de un pat de doua persoane, tronau doua sifoniere. Din alea masive, lemn, trei uși fiecare. Pe care..desigur..erau așezate cutii, geamantane, etc etc. Aveți imaginea? Eu o am și acum, căci încă îmi amintesc că ma întrebam cum de.nu cad alea peste noi 😀.
Imaginați-vă că, de la prima locuință pe care mi-am luat-o, am luat decizia că "acasă" la mine nu voi fi navalita de obiecte, că totul va fi aerisit,că o să pot sa respir și să ma mișc in voie..
Inchid paranteza.

Mbon. Urmarea celor expuse mai sus, am devenit genul care dă din casă tot ce nu folosește. Fie ca vorbim de haine, de jucării depășite dpdv vârsta..ma rog, ideea e ca tot ce nu e util zboară din casă..
Așadar..ar trebui sa găsesc ceea ce caut, când caut, căci nu am maldare de lucruri/obiecte...
Am niște spații mari de depozitare, plus diverse altele "ascunse"..mai exact lăzi/cutii Ikea strecurate sub patul din dormitor, pe balcon ori in alte locuri care nu sunt la vedere.

Si totuși....
Ah, well, totuși...
Când l-am dus pe A la Sinaia, unde îl aștepta Diana..in noiembrie..am cautat (de mi-au ieșit ochii din cap) mănușile lui pentru zapada...Nu, nu le-am găsit. Îmi aminteam bine ca am umblat cândva cu ele, că le-am pus.."undeva". Mda..undeva...bine zis.
Au apărut prin decembrie când căutam..desigur!!.. altceva. Altceva negăsit (doh..normal!), dar..iată mănușile!!! Ha,ca să vezi! Știam eu că le pusesem undeva!

Bine..nu are sens sa mai spun cum e cand cauți șosete albe, căci le vrei la sala, dar găsești nenumarate sosete lycra..pe care, eventual, cu o zi înainte, nu le găseai. Asta in conditiile in care ai un raft întreg plin de organizatoare bine compartimentate pentru obiectele de genul ăsta. Numai ca..se pare că..organizatoarele alea nu se organizează singure... Nu pricep de ce!😀

Asadar..să ne întoarcem la oile noastre...carnetul carnetului?! Hm..să îmi fac...să nu îmi fac...#/&?&?&🙃😊

Paranteza doi: la frumoasa oră 5 a.m. caut niște acte. Mă rog, le-am căutat. Acum am renunțat. Am răsturnat si căni cu fundu'n sus, cum am fost sfătuită.. Nu a ajutat. Am facut si eforturi de memorie..astea nici atât nu au ajutat...Am renunțat.
Știu sigur ca le-am văzut "undeva". De curând. Undevaaaaa....
Până îmi aduc aminte (sau nu!) beau o cafea și aștept zorii. Dupa ce am mâncat si o omletă,caci, nah, de nervi m-a apucat si foamea.
Nervii au trecut, se anunță o zi mișto...să nu uit sa cumpăr un carnetel azi..😀


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

10 August 2018.

Acum doi ani am intrat prima oara in apartamentul acesta. Ma uitam zilele trecute pe pozele vazute in anuntul de pe un site de imobiliare, i...