Acum 50 ani imbracati in pardesie si cu palarii elegante, ei doi spuneau DA la starea civila. Pe undeva pe acasa, la tata cel ramas, exista poze din ziua aceea. Ei doi, semnand, intai unul, apoi celalalt. Ar fi fost nunta de aur..AZI.
Mi-e teama sa-l sun pe Tata azi, caci sper sa nu-si aduca aminte ce zi e azi.. Spe sa-i treaca usor ziua si, poate, fara nodul asta din gat, nod pe care eu il am de cand m-am trezit. De fapt..il am acolo de vreo saptamana...de cand am realizat de ce zi ne apropiem...
Pe Mama am visat-o azinoapte...probabil si pentru ca m-am gandit mult, foarte mult la ea zilele astea..Mai "foarte mult" decat de obicei..
In anii in care traia si Mama..le faceam mici cadouri, surprize, complotam cu Diana, ii sarbatoream cu drag. Anul asta..ca toti ultimii ani..ziua asta mi-e goala si pustie si mi-o umplu cu cat mai multe activitati ca sa trec cat mai usor prin ea.
Sunt zile, sunt date, pe care le voi purta in suflet toata viata. Ziua Ei, ziua asta a lor, fiecate Sarbatoare fara Ea, fiecare zi a mea fara Ea, fiecare zi a nepotului ei fara Ea...
Bucurati-va si iubiti-va si sarbatoriti-va parintii cat ii aveti cu voi...Bucurati-va ca-i aveti. Niciodata nu poti avea idee cand se termina asta. Si uneori..la unii dintre noi..asta se termina in timp atat de scurt ca nici n-ai timp sa-ntelegi ce ti se intampla. Sau de ce. Mai ales de ce!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu