Zile pline. Zile frumoase. Plimbari, joca multa, cadouri care-au inceput sa vina de la Mos, impodobirea bradului, bomboaneeee (pe care nu le-am agatat in pom anul acesta, caci le-ar fi devorat pe toate), invata judetele si tarile- da, tot de la masini ni se trage:), vorbeste mult si bine, rade, alearga, inventeaza jocuri, inventeaza dialoguri, este minunat. Multumesc lui Dumnezeu avem un copil sanatos si vioi. Care creste. Creste..Creste...
Da, ianuarie e potrivit pentru inceperea gardinitei. Vrea copii, isi doreste sa se joace cu ei, este prima oara cand il vad 100% dornic sa ma lase balta pe mine si joaca cu mine in favoarea copiilor necunoscuti din parc. E greu, dar e normal, e mersul lucrurilor, creste..creste...Si ma bucura dorinta lui de socializare. Nu ma bucura ca a inceput sa se plictiseasca rau cu bona, care nu face nici cel mai mic efort sa-l atraga, sa-l incante cu ceva..Nici cel mai mic efort. Dar imi repet ca mai e putin si scapam de povestea asta, sigur..gradinita va veni cu altele...alte probleme, alte intrebari, alte dileme...
Azi am facut ultima analiza pentru gradi. S-a trezit, ne-am impachetat toti trei si am dat fuga la Synevo. Incheiem un capitol, incepem altul. Sper din suflet ca va fi frumos.
Pentru neuitare:
Samabata, in parc, vede o fetita care impingea leaganul si leaganul venea spre fata ei. Lasa joaca lui si-o ia la fuga spre ea strigand "Fetitaaaa, ai ghija sa nu te loveasca leaganul! Vin eu sa te salvez!" Fetita, care avea doar 2 ani, vazand gigantul venind in fuga:), a luat-o la sanatoasa spre bancuta unde era bunica. Andrei a ramas usor dezorientat in prima faza, apoi a mers la ea la banca si i-a zis "Haide, fetita sa ne jucam impreuna cu jucariile tale!" Bunica fetitei ii spune ca n-au jucarii cu ei, atunci el a continuat "Bine, daca n-ai jucalii, uite, hai ca iti scriu eu litere cu gegetul pe banca" si incepe sa-i scrie:). O chema Natasa, era blonda ca spicul graului, si foarte mica:) S-a plictisit repede de Natasa, care nu participa la joaca, mai degraba imi facea mie ochi dulci, asa ca a tasnit in cealalta zona de joaca. La masina cea nou instalata. Masina era ocupata de un baietel. Albert. Mai mic, cel putin fizic, caci varsta nu i-am aflat-o. A intrat si el acolo si ...mi-a dat o lectie! Pentru ca ma temeam sa nu-l inghionteasca caci Albert nu lasa deloc volanul si Andrei dorea si el sa conduca. Ce-a facut Andrei. S-a asezat langa el, asa..cu mainile pe genunchi, ca un batranel intelept ..si i-a zis "Baietelule, cand te plictisesti ma lasi si pe mine, te log, sa conduc massina asta?". Mama lui Albert a zmabit si l-a convins pe Albert sa fie el politist in fata masinii, ca sa poata sa conduca si Andrei (uite ca mai dau si peste parinti normali la cap..). A condus si Andrei, apoi s-a dus sa "velific cauciucurile, pare ca sunt lasate, pare ca e cam inclinata massina asta!" si dupa cauciucuri a verificat si restul masinii pentru ca "ale nevoie de o levizie tehnica massina asta". Albert a intrat in joc si a zis ca el spala geamurile.. Apoi Albert s-a carat, Andrei a strigat dupa el "nu pleca, baietelule, mai avem de facut lucluli la massina asta!". Iar cand Albert se ducea catre aparatele de gim pt adulti, unde Andrei stie ca n-au voie copiii, a fugit dupa el strigand "Ne melge acolo, e pelicol, iti poti plinde gegetele!Acolo e pt oameni mali, hai inapoi sa ne jucam!"
Noroc ca ne-au salvat poneii de la tristetea provocata de refuzul lui Albert de-a mai face lucruri la masina:) Care ponei? Pai..la Opera e un spectacol unde apare un ponei pe scena. Iar domnul proprietar al celor doi ponei iese sa-i plimbe prin jurul Operei. Intr-o sareta. Cand i-a vazut a tasnit catre ei chiuind... Bine, au venit si ceilalti, dar el s-a dus sa-i mangaie (dupa ce m-am asigurat ca e ok sa o faca). Si atata fericire si lumina si voiosie era pe fata lui. Mi-a placut tare de tot de el. Ceilalti se temeau (chiar si cei mari), Andrei i-a mangaiat si apoi..well..apoi s-a urcat in sareta "Sa ne plimbe si pe noi nenea cu poneii cu calutza". Si..da, ne-a plimbat. Incet, apoi in galop de mi s-au zdruncinat toate cele pe dinaintru..Dar asa happy era, asa gura pana la urechi afisa ca nicio rearanjare de organe nu era prea nasoala! :)
A gatit "mancale-buna-buna" din musciul de pe copaci, a vrut sa facem picnic pe pamantul plin de noroi, a cautat scaunase in trunchiuri strambe de copaci, a indesat bete in scorburi strigand replici din ursul pacalit de vulpe..:)
Seara a mancat turta dulce Ford din targul de la Universitate, unde-am mers in trei. Frumos, de mana, cand mi-amintesc ce chin a fost anul trecut sa ne strecuram cu el prin aglomeratia aia in carucior...mi se pare ca au trecut 100 de ani...
Duminica am facut impreuna bradul. Toate ornamentele de jur imprejur, nimic spart, nimic distrus...le aseza cu grija in bradul cu ghiveci. Caci el este "paznicul bradului" el trebuie sa aibe grija de brad sa il gaseasca Mos Craciun intreg si la locul lui. Caci Mosul se uita pe geam, vede cum e bradul si apoi lasa cadoruile. "Mosul nu vine pe holn?" (a vazut in trag o jucarie in care Mosul intra asa, stie de prin carti ca asa vine..) "Pe horn daca ai casa, cand stai la bloc vine pe la geam". Se mutase langa brad, sa-l pazeasca, noroc ca l-am convins ca nu vine nimeni sa-l ia, caci altfel o dadeam in altele:)
Cand a fost gata impodobit a cantat o brad frumos. Asa..el de la el dorinta...nu i-am cerut/sugerat noi..
Aseara -din nou- ne-a facut sa fim mandri de el! Au venit nasii lui, care au copil de aproape 8 ani. Si a stat langa el cat a facut lego city, din ala cu piese mici-mici...din cand in cand "haide, lasa-ma sa te ajut si eu"..numai ca nu prea avea cum sa-l ajute..caci alea-s d efacut cu schema complicata...Dar a stat lipit de el, aa steptat cat a fost nevoie, cand a fost gata prima masinuta acerut voie sa se joace si ea putin cu ea, n-a stricat absolut nimic, din nou mi-a fost asa de drag de el!!!! Ce jinduia el dupa legoul ala minuscul...si cat de stoic a dus el refuzul (indreptatit) al lui Alex de a fi ajutat. :))
Cum isi doreste el compania celor mari, asa cum si altii mai mici o doresc pe-a lui..:)
De Mos este incantat. Desi anul asta inca nu i-am scris scrisoare...Anul trecut ne-a ajutat in "introducerea in spiritului Srabatorilor" si bona de-atunci, care statea mai mult decat stateam eu cu el. Ii povestea, ii canta... Asta de-acum..v-am mai zis..nu ma mai repet. Ma doare, ma oftica, ma enerveaza. Imi pare rau pentru el, pentru capacitatea asta de-a absorbi informatii, capacitate care e inutila cat este ea in preajma lui.
Dar il asteapta pe Mos. Si deja a venit la doamna Ani cu o perna de care s-a indragostit instant- caci e cu Queen si prietenii lui pe ea. De atunci pe ea doarme, nu stiu ce-o sa fac cand va tb sa ii spal fata de perna:)) Cu o masinuta rosie- "de telen, caci, uite, mami, ale barele astea aici, deci e de teren!". Cu o borseta cu spider man.. A venit si de la nasi cu tabla de scris din aia de pe care stergi ceea ce ai scris, cu match box cu service auto si hospital, cu trusa de scule, cu card pentru C&A. (pe care abia astept sa ajung maine sa-l devastez in Afi. Pentru copil, evident, ce credeati??!!)
Maine am liber. Apoi vin 4 zile libere. Cu copilul, cu timp de calitate pentru el. Ma bucura mult aceste zile, chiar daca la finalul lor sunt mai obosita decat dupa o zi de munca. Dar este cea mai placuta oboseala ever!!
“You've gotta dance like there's nobody watching, Love like you'll never be hurt, Sing like there's nobody listening, And live like it's heaven on earth.”
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
eu. eu. eu.
Ma puteti citi si pe blogul nou, mai exact aici . Nimic schimbat, doar inca o casa. Deh, imi place sa am mai multe 😊😉
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu